Pleci sau ramai in relatie?
Raspunde ACUM!
Pentru ca nimeni nu va raspunde in locul tau.
Pentru ca nimeni nu va ştii sau va vedea unde te afli, in ce punct al relaţiei tale.
Te rog să-mi răspunzi acum pentru ca fericirea si relaţiile tale depind de direcţia in care mergi: înainte sau înapoi?
Eşti frustrata de o relaţie sau un mariaj pentru ca nu mai funcţionează si nici măcar nu stiu ce sau daca se mi poate face ceva.?
Începi sa te întrebi daca mai merita investiţia ta in aceasta relaţie .
Uneori te întrebi daca e doar o pasa proasta care va trece sau reprezintă chiar sfârşitul.
Simţi ca inca mai exista dragoste intre voi dar in ciuda experientelor voastre de pana acum, începi sa te întrebi daca e destul pentru a pastra aceasta relaţie.
Cu siguranţă daca ţi-ai pus una din întrebările de mai sus , o alta şi-a făcut apariţia in căpşorul tau drăguţ:
Pleci sau ramai in relatie?
Partea dificila apare când nu reuşeşti sa iei o decizie, conştientizezi într-un final ca relaţia iţi face mai mult rău decât bine si totuşi e tot acolo, blocata in aceleaşi îndoieli si incertitudini.
Îţi pot spune ca alegerea partenerului reprezintă singurul mare factor care iţi determina fericirea personala in viaţă si nu ma poţi contrazice.
Daca faci alegerea potrivita in legătura cu relaţia ta, fericirea, dragostea si pacea mintii tale sunt posibile.
Daca faci alegerea nepotrivita , aceasta poate fi o decizie pe care o poţi regreta toată viaţă.
De ce pur si simplu a nu lua o decizie reprezintă de fapt cea mai proasta decizie?
Daca eşti ca majoritatea oamenilor si cuplurilor probabil te vei gândi ca punând deoparte problemele , închizându-le in sertar si amânând decizia de a rămâne sau a pleca din relaţie , care de multe ori e însoţită de un angajament , cumva o bagheta magica va apărea si totul va dispărea.
Ei bine, toate acele lucruri pe care nu vrei sa le admiţi nu vor dispărea ca prin minune, Ca tu te-ai decis sa fugi si sa te ascunzi de ele nu fac decât sa înrăutăţească situaţia.
Te minţi
Fugi.
Alergi
Ascunzi.
Te ascunzi
Tu vezi ce faci? Te joci cu propria ta viaţă.
Daca nu investeşti timp de calitate chiar acum in a arunca o privire onesta la starea relaţiei tale , ai putea rămâne in acest loc al indeciziei pentru foarte mult timp.
E alegerea ta! Daca tu preferi sa pierzi timp de calitate pe care ai putea să-l investeşti intr-o relaţie extraordinara. E viaţa ta!
Dar nu e vina ta. Pe măsură ce creştem suntem învăţaţi sa ţinem in noi, sa nu avem curajul sa exprimam direct ce simţim si ce e important pentru noi. Suntem foarte cuminţi si nu ne place sa tulburam apele sa nu cumva sa se nască vreun conflict.
Vrei sa fii fata cea buna, care lăsa mereu de la ea si nefericita? sau
Eşti tipa autentica care nu se teme când are ceva de spus, când se iubeşte atât de mult încât spune ce e important pentru ea, îşi exprima autentic emoţiile pozitive si negative pentru ca site ca are dreptul de a experimenta o relaţie de iubire extraordinara.
Cunosc femei blocate de zeci de ani, care trăiesc cu spaima de a spune ceea ce simt, cunosc mame terifiate după plecare copiilor ca sursa lor de dragoste necondiţionată s-a sfârşit. Oricât de mult ai încerca sa te alini cu dragostea necondiţionată pe care o primeşti de la copii, cei dragi , niciuna nu reprezintă substitut pentru dragostea de care ai nevoie, pentru conexiune si intimitatea care fac parte din valorile tale.
Si te găseşti ca nu ştii sa faci fata emoţiilor care te încearcă.
Ne-a luat atâţia ani sa ne câştigam dreptul la independenta, cred ca ne datoram un pic de respect fata de noi înşine, cred ca ne datoram iubire fata de noi înşine, cred ca ne datoram sa trăim o viaţă extraordinara.
Daca e important pentru tine sa ai relaţie, gândeşte-te daca si cat eşti dispusa fara sa experimentezi dragoste, pasiune, intimitate, tandreţe., conexiune si da, chiar si lipsa orgasmelor.
E timpul sa faci primul pas si sa creezi relaţia pe care o doreşti in viaţă ta.
Daca stai si suferi, întrebându-se de ce merg lucrurile prost când ai făcut tot ce ţi-a stat in putinţă nu vei reuşi. Ia acţiune. Fa un pas concret . Concentrează-te pe soluţiile care te poţi ajuta sa iţi îndrepţi relaţia sau sa iei o decizie in ceea ce priveşte viitorul acesteia.
Eu nu îţi sugerez sa pleci acum si porneşti in calea iubirii tale adevărate, este viaţa ta si numai tu poţi lua aceasta decizie. In plus acest lucru necesita multa gândire si analiza a relaţiei. Poate ca e vorba de o simpla transformare de percepţie si puteţi deveni din nou , acei îndrăgostiţi care au intrat in relaţie, veţi învia pasiunea si veţi găsi soluţiile pentru ceea ce nu funcţionează.
Din experienta mea si a altora cu care am stat de vorba de-a lungul timpului tine cont de următorul lucru:
Indiferent care este decizia ta, încearcă sa o iei tu singura, fara influente sau alte persoane binevoitoare. E important să-ţi pui întrebările potrivite. si sa fii drastic de onesta cu tine. Daca nu o poţi face in cadrul actual al relaţiei tale,evadează cu tine însăţi, câteva zile si gândeşte-te cat de serios posibil. In fond si la urma urmei este o decizie foarte importanta.
Nu te sfătuiesc să-ţi revizuieşti lista cu cine e vinovat pentru ca s-a ajuns aici ci mai degrabă gândeşte-te la motivele pentru care te-ai îndrăgostit de el in primul rand.
Pune in balanta daca suferinţa sau înălţarea atârna mai mult in talerele relaţiei voastre?
Si daca tu îţi iei angajamentul sa faci tot ce e posibil pentru a reînvia ce aţi pierdut, e si el dispus sa facă aceleaşi lucru?
Cum staţi la capitolul comunicare, aţi găsit metoda prin care amândoi va puteţi exprima fara a se naşte conflicte?
Eşti genul de persoana acuzatoare?
”Tu eşti de vina ca eu ma simt îngrozitor
‘’Tu eşti de vina, pentru ca ma enervezi
‘’Tu întotdeauna ma dezamgesti’’
Care sunt urmările acestor acuze? Din punctul mei de vedere sunt cele mai mari generatoare de conflicte. Când unul ataca, celalalt se retrage. Unul din voi e frustrat la final.
Pune-ţi pentru câteva moment întrebarea daca strategia pe care ţi-ai clădit relaţia pana acum funcţionează sau poate fii îmbunătăţită?
Daca ai conştientizat ca ea se poate transforma in una mai eficienta, care este primul pas pe care trebuie să-l faci ca acest lucru sa se întâmple?
Te las sa meditezi!
Pana data viitoare.
Te îmbrăţişez cu drag
Iti mai recomand:
Primul pas spre o relatie de succes
Aboneaza-te la newsletter pentru a afla subiectele noi si descarca materialul gratuit: Arta feminina a dragostei-Ingrediente si Otravuri
29 Comentarii la “Pleci sau ramai in relatie?”
Postati un comentariu
Adevaratele tale visuri sunt cele pe care le-ai avut inainte sa devii cinic si speriat!
Inscrie-te la newsletter si ai acces imediat la pdf-urile gratuite "Arta feminina a dragostei" si "Cum sa-l faci sa ramana laga tine"?
Viata e cel mai bun invatator pe care il poti avea
Stelele si armonia in relatii
Descopera-ti maestrul interior -calea spre libertatea, adevarul si pacea sufletului tau
Tu ce rol joci pe scena vietii tale?
Ce te impiedica sa te iubesti ? Subcapitol ”Indragosteste-te de tine”
Linkuri utile
Parteneri
Foarte adevarat! Ar trebui sa fim cinstite cu noi insine , macar o data in viata!
Cristina draga iti multumesc din tot sufletul pentru sfaturile tale ,nici nu stii cata nevoie am de ele.Ma aflu exact in punctul pe care tu l-ai intuit,si sred ca ma ajuti sa iau o decizie,sper sa fie cea mai buna.Cred ca ar trebui sa plec pentru ca nu-mi mai gasesc locul aici chiar daca sant in casa mea in care am muncit atat.Te sarut si iti doresc sa ai parte doar de clipe fericite.
in urma cu un an am luat decizia de a-l da afara din casa cand am aflat ca are o relatie cu vecina de la etajul 3. nu exista si nici nu va exista vreodata o speranta de impacare. un om care a gresit o data va gresi si a doua oara. niciodata nu o sa mai fie ce a fost. nu cred in a doua sansa.au fost luni grele, pline de ura si suferinta, dar am mers mai departe si nu m-am uitat deloc inapoi. acum sunt puternica , nu sunt fericita dar sunt linistită şi impacata ca am facut ce trebuia. viata merge inainte si sunt pregatita sa o infrunt, cu bune si cu rele.
Sunt in postura susmentionata… si m-am regasit in fiecare rand… Este adevarat tot ceea ce spui si ma voi gandi serios, nu numai ca ar fi cazul, ci mai ales ca trebuie… Cred, ca in sfarsit ar trebui sa plec, chiar daca in adancul sufletului il voi iubi mereu… Multumesc Cristina… Sa fii iubita…
ESTE PREA TARZIU…UFFFFFFF…
eu am ales sa plec
Relatia mea a luat sfarsit chiar inainte de a incepe. Mi s-a promis si am asteptat. Da! Am asteptat 27 de ani. Un om EXCELENT. Da! Dar pentru altii nu si pentru mine chiar daca a jurat in fata altarului. Eu nu am scapat ca multe alte femei, eu am pierdut. Eu am pierdut. Ma simt legata cu lanturile sentimentelor, ma simt incatusata de promisiunile din cei 27 de ani, ma simt pierduta in univers, locul meu care mai este, unde este? Am avut oare un loc pe acest pamant? Dar gata, ajunge ca iar ma afunnd.
Am divortat dupa 4 ani de casatorie,avand si 2 copii foarte mici,o decizie corecta si la timpul potrivit.Singura am realizat multe,dar cu foarte multe sacrificii,si sint multumita.Acum copii au 23,si 21 ani,si sint exemple pozitive si daca au crescut fara tata.Eu am pastrat o relatie discreta, de 19 ani dar fara sa implic copii.O relatie superba bazata pe respect,comunicare,pasiune,si acum au aflat si copii de aceasta relatie,si o accepta foarte bine,dindu-si seama de sacrificiul pe care l-am facut pentru ei.Cel mai important lucru in viata este sa stii ce vrei si sa te respecti.
Sa plec…sau sa raman in relatie?Daca am decis sa ma intorc din nou la sotul meu dupa 4 ani de divort..cred ca o sa raman..desi…nu s-a schimbat nimic in bine.Cred ca am ramas undeva blocata si nu pot lua o decizie inca…Sa plec sau sa raman in relatie?
Din fericire pt.mine am o relatie stabila si sper sa fie de lunga durata.De ce spun ”lunga durata”…..normal ca noi persoanele care iubim si punem suflet intr-o relatie,ne dorim sa se metina aceea relatie cat mai mult,sa existe comunicare,sentimente…..etc!Am un sot care ma iubeste enorm…..la fel si eu.
Evident, imi doresc sa raman in relatia pe care o am de ceva timp!
Eu am ales sa plec.
Am tot sperat ani de zile ca vi mai bine. Am constientizat destul de tirziu, dar mai bine mai tirziu decat niciodata.
Mii de multumiri pentru tot.
Te sarut Dana
Eu am o relatie care ma consuma si fizic si psihic.Am incercat sa plec din ea,dar sufar ingrozitor cand iau decizia de a nu mai fi cu el.Parca este un drog.Ma deruteaza cu comportamentul sau:in intimitate este cald,iubitor,ne topim si ne contopim,iar in restul timpului este aproape distant.Este vorba despre o relatie interzisa,in care am intrat cu speranta de a fi iubita asa cum mi-am dorit si in care sa daruiesc prea plinul iubirii mele.DAR,as vrea sa ies din ea,pentru ca ma epuizeaza.Si nu stiu cum.Nu reusesc sa iau nicio decizie care sa ma ajute sa nu sufar de dor.
Sunt foarte trista si derutata.
Vreau sa plec din relatie, dar incotro?
Problemele s-au complicat atat de mult, iar nivelul de stres este atat de mare, incat, cu fiecare clipa care trece, simt ca ma imbolnavesc incurabil.
Sunt 30 de ani intro casnicie.De mult am vrut sa plrc dar am las.La 50 de ani ce sa mai fac? Raman in vesnicie.
Citind ce ai scris mai sus ma regasesc si vad ca multe ca si mine si tot asa multe nu au curajul sa o faca .De ce? Tocmai ai spus tu mai sus….. “Dar nu e vina ta. Pe măsură ce creştem suntem învăţaţi sa ţinem in noi, sa nu avem curajul sa exprimam direct ce simţim si ce e important pentru noi. Suntem foarte cuminţi si nu ne place sa tulburam apele sa nu cumva sa se nască vreun conflict.”
Inca ma chinui cu frica, nehotararea, team de a nu suferi altii dar pana cand? Sper ca ceea ce am citit acum aici sa ma ajute sa ma decid, sper eu bine. Te sarut si iti multumesc ca existi si ca cineva undeva se gandeste si la noi.
Când îţi pui întrebarea “pleci sau rămâi”, aceasta e deja redundantă. Răspunsul e doar unul. Pleacă!
am vrut de multe ori sa plec din aceasta relatie …… dar ma tine ceva pe loc ….. cert este ca-l iubesc ….. ce sa fac ?
Am hotarat sa plec dupa 2-3 ani de nesiguranta,(dupa o casnicie de 12 ani in care nu ma regaseam) de teama, teama de singuratate si am plecat si ma simt singura dar sunt convinsa ca voi reusi sa-mi invinga tote temerile.Am o fetita de 9 ani ,mi-am fost teama de reactia ei ,dar Dumnezeu i-a dat putere si intelepciune sa depaseasca si ea acest moment,nu stiu daca ma va ierta vreodata dar sigur ma va intelege la un moment dat.E greu dar nu imposibil.
Eu am o relatie care ma consuma si fizic si psihic.Am incercat sa plec din ea,dar sufar ingrozitor cand iau decizia de a nu mai fi cu el.Parca este un drog.Ma deruteaza cu comportamentul sau:in intimitate este cald,iubitor,ne topim si ne contopim,iar in restul timpului este aproape distant.Este vorba despre o relatie interzisa,in care am intrat cu speranta de a fi iubita asa cum mi-am dorit si in care sa daruiesc prea plinul iubirii mele.DAR,as vrea sa ies din ea,pentru ca ma epuizeaza.Si nu stiu cum.Nu reusesc sa iau nicio decizie care sa ma ajute sa nu sufar de dor.
Sunt foarte trista si derutata
Ma simt atat de trista sa stiu ca femeile trec prin perioade atat grele in relatii care de fapt nu sunt sanatoase, care nu aduce mai nimic pozitiv ci dimpotriva numai amaraciune. Daca ar fi sa comparam o relatie nesanatoasa cu o alimentatie neechilibrata care a devenit de fapt un viciu nu ar exista multe diferente. De aceea trebuie sa fim mai atente pe cine alegem ca partener de viata, chiar si prietenii pe care ii alegem trebuie sa o facem cu multa precautie. Anturajul ne poate influenta foarte mult succesul in viata si calitatea vietii pe care o ducem.
Din experienta proprie si eu am fost intr-o relatie care ma consuma din toate punctele de vedere si mi-a fost foarte greu sa ma debarasez de ea, mai ales ca am facut-o fara sa ma las influentata de nimeni si fara sa cer sfatul nimanui, deoarece numai eu stiam cum ma simt in acea relatie si nimeni altcineva nu ma putea inlocui, nu se putea pune in pielea mea sa vada ce simt si cum imi este viata.
Eu doresc ca toate femeile sa invete sa se respecte sa se iubeasca sa nu permita nimanui sa le injoseasca, deoarece toate ne nastem frumoase cu suflete curate si pure. De noi depinde sa avem grija sa nu ne umileasca nimeni si sa fim fericite, sa ne oferim zi de zi clipe care sa aduca zambete pe buze si fete senine,sa evitam pe cei care sunt negativisti sa punem piciorul in prag si sa ne aparam pentru ca avem dreptul sa fim fericite, meritam din plin.
Acum am o intrebare, cum ar fi viata fara partener, fara sex o viata dedicata noua insine cu un pic mai mult egoism sa facem ce ne place noua. Cum ar fi daca timpul pe care l-am acorda partenerului sa acordam unei pasiuni din copilarie sau unui talent inascut pe care am vrea sa il cultivam prin creativitate…este posibila viata celibatara? cum ar fi sa renuntam la a avea o relatie?
Va multumesc pentru raspunsurile voastre, mult curaj si vointa.
un articol despre decizia de a fi tu insati si de a-ti asuma responsabilitatea fericirii tale.
e greu..la un moment dat apare obisnuinta, si nu stii care e motivul..ai vrea sa pleci pt ca ai impresia ca nu mai e la fel..ai vrea sa ramai pt ca iubesti…
Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro.
Nu stiu daca asta e ultimul tau articol dar eu nu am mai primit nici unul de foarte mult timp desi sunt inscrisa pe acest site….poate rezolvam cumva problema asta si merci fain.
Mesajul in sine este un truism. Toate care sunt in aceasta situatie STIU ca ar fi bine sa iasa. Dar, paradoxal, cele mai multe nu reusesc sa iasa. De ce? Pentru ca iesirea asta nu este deloc asa simpla, sfaturile prietenelor si 3 povesti motivationale sunt aproape egale cu zero cand vine vorba de fapte. Cea mai eficienta motivatie este cea interioara. Iar asta, cel mai adesea, nu se capata peste noapte. Adevarat ca poti sa prinzi curaj si rupi brusc pisica-n doua. Insa nici asta nu cred ca este cea mai buna rezolvare. Gandeste-te ca sfasii dintr-o miscare o bucata de material. Cum arata marginile celor doua jumatati? In niciun caz netede. Niste motivatii externe (sfaturi si articole) nu sunt suficiente pentru ca o o persoana sa iasa dintr-o relatie care-i dauneaza, nu sunt suficiente pentru ca o persoana sa scape de o dependenta emotionala. Cati fumatori cunoasteti care sa se fi lasat de fumat in urma sfaturilor prietenilor sau consilierilor? Nici cele mai crunte campanii anti-tutun n-au ajutat. De ce? Pentru ca oamenii au nevoie de propriile lor motivatii interioare pentru a se schimba.
Am accesat aceasta rubrica din cutiozitate, observ ca toate va plangeti de un anumit comportament, o atitudine a barbatilor din viata voastra. Opinia mea despre despartire este ca amandoi au vina. Vina de a nu fi observat la timp ce se petrece cu el/ea din motive de “siguranta relatiei” si nu am facut mai nimic sa reevaluam relatia sa o reparam si sa mergem mai departe. Daca am fi observat la timp poate ca nu se ajungea in punctul de ruptura, se prevenea derapajul, faceam preventie nu tratament. Cand ajungi sa tratezi o “boala” ea se amelioreaza nu se mai vindeca. Ce spuneti de un comportament asemanator celui pe care-l blamati la fosta mea “colega de camera”? Ei, sa vad ce explicatii veti gasi. Am fost conciliant ultimii ani din cei 12 petrecuti impreuna. Am divortat. Acum mi-am gasit “peticul” ea, ar vrea sa revina.
Cu stima,
Palm
Am citit toate articolele si mi se pare ca nu prea scrieti despre subiect.
La care subiect te referi draga poker online?:)
Este foarte greu sa decizi… ramai tot timpul la “Maybe” din pacate.