Primul pas spre o relatie de succes

25 Comentarii la “Primul pas spre o relatie de succes”

1. raisa says:

   21 July 2009 at 12:37 pm

   buna m numesc raisa.vreau sa aflu parerea ta in legatura cu relatzia mea d un an shi jumatate.in ultima vreme simt k ne distantzam.este o problema eu nu-l vad prea des doar o data p saptamana.insa atunci knd ne intalnim e frumos park nu s-a schimbat nimic knd e langa mn.insa in timpul saptamanii relatzia noastra se reduce la doua sms-uri p zi unul d buna dimineatza shi unul d noapte buna.intzeleleg k e vina mea k nu n putem intalni mai des,dar nu mai este k inainte.inainte n spuneam poveshti seara.n scriam poezii,era mult mai mult sentiment.aqm shase zile din shapte m consum shi plang intruna kci el m uita iar dak trimit eu sms sau sun i-mi vb in asha fel inkt trebuie s inchei conversatzia repede.mi-a spus k din trei conversatzii doua eu m plang d el,k-i vad doar defectele nu shi ceea c face el pt mine.dar vad shi partzile buna.insa m simt f singura knd nu n intalnim…i-mi vb frumos d noi mi-a promis multe insa nu shtiu c s cred.shi mai e o problema,intr-o zi sora mea l vazut q altcnva.iar spus d asta i-am cerut o expliktzie.el mi-a spus k nu el era.k eu ar trebui s am mai multa incredere in el shi s nu-i cred p altzii.am ales sa-l cred p el shi am mers inainte.asta s intamplat luna trecuta p 15.apoi am mai vb am incerkt s intzeleg unde am geshit.iar el mi-a spus k in ultima vreme el nu mai poate vb q mn k nu shtie la c reactzie ss ashtepte din partea mea,k fac din tzntzar elefant….astept urgent un sfat….kci nu shtiu kt mai rezist…mi s pare k tot ceea c am kladit q atat iubire aqm s destrama dureros d incet…u c spui s am incredere in el?
   sa las in urma tot c s intamplat?
2. ioana says:

   22 July 2009 at 3:17 am

   m-am gandit sa-ti raspund la intrebari.poate poti sa-ti spui parerea despre rel. mea
   1.sincer nu prea…ar trebui sa-i arat asta mult mai mult stiu ca el are nevoie dar nici el la acest capitol nu sta prea bine,nu se exteriorizeaza si atunci ,,de ce eu mai mult?”
   2.simt ca ma iubeste dar doar prin fapte ,nu-mi vorbeste aproape deloc despre dragoste ,nu-mi face complimente cred ca mi-a spus o singura data te iubesc.
   suntem casatoriti de 9 ani.
   3.sincer ….da.pt.ca ma ajutat enorm atunci cand aveam nevoie de cineva,ma sprijinit,mi-a oferit si-mi ofera ceva la care eu tin foarte mult,libertate”
   si in plus imi ofera aceea siguranta si stare de bine…..doar cu exteriorizarea .aici as vrea sa fie altfel…
   sunt barbati care iti vorbesc atat de frumos,stiu cum sa te faca sa-i iubesti doar pt.ca iti vb frumos.
   4 intre rel.nostra si a prietenilor din jurul nostru nu simt o mare diferenta.nu ma simt inselata.
   5.nu.pt.ca eu sunt multumita si nu stiu daca in alta parte as mai gasi starea asta de siguranta ,dar si libertatea de care avem nevoie fiecare.
   astept raspuns.o cncluzie ……ceva.
   va pup.
3. cristina says:

   27 July 2009 at 2:29 pm

   Draga mea Raisa, una din nevoile barbatului este sa i se acorde incredere, sa fie acceptat si apreciat sunt altele doua. Asa cum tu ai anumite nevoi si el are altele si ar trebui sa discutati deschis despre care sunt acestea. Nu poti sa incepi sa ii reprosezi lucruri nefondate doar din cauza nesigurantei tale. Problema e ca tu nu ai destula incredere in tine si de aici reactiile tale. Incearca sa lucrezi la acest aspect. Iti recomand sa citesti Cei sase stalpi ai incredereii in tine de Nathaniel Branden. Succes!
   @ioana o sa revin cu un raspuns pentru tine!
   Cu drag
   Cristina
4. ioana says:

   29 July 2009 at 10:51 pm

   astept raspunsul.te rog.
   spune-mi de ce dau tot mai multa importanta vorbelor frumoase poate mincinoase uneori, decat faptelor?
   e ca si cum intre un barbat care-mi dovedeste ca ma iubeste prin fapte si altul care reuseste sa ma faca sa ma simt frumoasa,implinita ,fericita doar prin vorbele pe care mi le spune as inclina spre cel de-al doilea.
   te pup.cristina.astept raspuns.
5. Oana says:

   27 August 2009 at 9:20 am

   Buna…am putina reticenta in ce priveste postarea acestui comment…totusi…incerc sa caut un raspuns, sa ma analizez, dar de fiecare data cand incerc mi se pare atat de greu incat renunt… e atat de usor sa ma complac incat…in fine…
   Relatia mea e de 2 ani…eu sunt destul de tanara, am doar 20 de ani, desi inca de cand am avut prima relatie as fi vrut sa raman numai cu acea persoana si sa imi intemeiez o familie… poate si aici fac o greseala, poate sunt mai “de moda veche” sau….pur si simplu ma ascund de viata prin asta… ma inteleg extraordinar de bine cu prietenul meu, doar ca avem amandoi o problema… el e imatur ( are 24 de ani ) iar eu sunt extrem de geloasa si posesiva ( iar cand folosesc termenul ” extrem ” nu exagerez in nici un aspect )… dar in fine, as putea sa scriu 10 pagini si tot nu ar fi de ajuns… problema e ca el are un vis , dar eu nu pot sa’l accept…visul lui implica calatorii si foarte putin timp alocat mie… eu dau foarte mult intr’o relatie, poate mai mult decat ar trebui, sunt genul de persoana care ar face oricand, orice pentru persoana de langa mine…oricum, problema e ca atunci cand am eu ” gargauni ” in legatura cu femeile fac scandal, ii fac reprosuri , plang …. dar macar de mi’ar fi dat vreodata vreun motiv, oricat de mic ar fi … ma doare ca il persecutez cateodata asa, dar am impresia ca apreciaza orice alta femeie decat pe mine…. nu ne’am despartit niciodata, n’au fost niciodata certuri mari intre noi , o singura data mi’a gresit si atunci ….sa iti povestesc pe scurt…: Intr’o seara, am ajuns de la lucru pe la ora 23, el era afara cu prietenii lui, la bere. Erau inversunati, ca “noi” ( adica prietenele lor ) nu le mai lasam timp sa respire , nu mai pot sa faca un pas fara noi. Atunci, prietenu’ meu mi’a spus ca el se simte ingradit, ca nu mai poate sa faca un pas fara ca eu sa stiu, ca se simte obligat sa ma sune, numai ca eu sa nu ma supar, la fel cum se simte obligat sa ne intalnim ca eu sa nu ma supar, ca el mai are atatea de facut ( ca si cand i s’ar fi terminat viata pt ca e cu mine ) , si cate si mai cate…in mare, m’a facut sa ma simt ca o raie de care el nu poate sa scape cand are chef…. si’a dat seama, spre sfarsitul serii ca a gresit , i’am spus “gata” si am mers acasa si ne’am culcat…tot a incercat sa ma impace, dar , sincer, imi doream sa fiu in cu totul alt loc, sa nu’l mai vad, sa nu ma atinga, sa nu’l aud…. dimineata a plecat la lucru, eu m’am trezit dupa ce a plecat, am facut curatenie , mi’am luat toate bagajele si am plecat, lasandu’i cheia in posta…m’a sunat in timp ce eram inca la el, i’am spus ca nu am stare sa vb, ca vom vorbi noi…mi’a spus sa nu’mi iau lucrurile, sa discutam, dar nu am vrut. A urmat seara, am primit telefon de la el in care imi spunea cat de rau ii pare, cum ne strica relatia imaturitatea lui, ca nu stie ce la apucat, ca probabil, fiind cu prietenii lui, vroia sa para masculul alfa, ca nu vrea sa’si traiasca viata fara mine si lista goes on….bineinteles ca m’am impacat cu el, a fost totul bine si frumos vreo saptamana, dar parca acum am revenit iar la “normal”….in fine…as mai avea de scris muult, dar vad ca deja am insirat destule cuvinte fara sens , deci chiar asa, sper ca vei citi tot fara sa te plictisesti prea mult…. deci intrebarea mea e totusi….cum pot sa ma schimb, sa’i dau omului putina incredere, sa nu mai fiu atat de geloasa, de absurda…?
6. MINELA says:

   14 October 2009 at 6:03 am

   buna Cristina,
   te rog sa imi dai si mie un raspuns. am 42 de ani, sunt la a doua casatorie cu un tip mai mic decat mine cu un an. si el e la a doua. ne-am cunoscut acum un an. dupa 2 luni si jumatate ne-am mutat impreuna. am plecat dintr-un oras mare, la el, intr-unul mic si sarac economic, de pe un post de director pe unul de executie in aceeasi firma, am luat copilul cu mine, i-am schimbat profilul la facultate…etc. dupa 6 luni de la mutare ne-am casatorit. eu nu fusesem mireasa in prima casatorie. am fost acum, am avut o nunta de vis. dupa nunta am plecat la Paris 10 zile. a fost superb. ne iubim mult, TOTUSI…el isi doreste foarte mult sa stea de vorba pe mess cu alte femei.intra pe diverse site-uri si culege de acolo toate femeile disponibile, indiferent de varsta sau aspect, batrane, grase, urate, tinere, prea tinere, frumoase…le complimenteaza, le cere adrese de mess si stau de vorba, incearca sa le scoata la o cafea… ma simt tradata si ii cer sa renunte la aceste discutii si imi spune ca nu doreste sa se simta legat de tarus, ca are o viata si vrea sa o traiasca. imi spune ca nu am de ce sa ma tem, ca ma iubeste si nu vrea sa ma insele, dar ca asta ii aduce o bucurie in viata lui prea stersa… ma simt tradata si nemultumita si nu stiu ce sa fac…astept un raspuns, iti multumesc anticipat
7. Andreea says:

   18 October 2009 at 11:44 pm

   Draga Ioana, in aceeasi situatie sunt si eu-la fel, numai ca noi suntem casatoriti de un an si suntem impreuna de 8. stiu prin ce treci si aproape pot spune ca inteleg ce simti-nu stiu nici eu ce ar trebui sa facem ca sa ne fie mai bne.stau si ma gandesc ce s-a schimbat in relatia noastra si de ce nu mai putem fi ca la inceput-nu vreau sa par nostalgica, dar- stii cum sunt toate inceputurile!ideea este ca am incercat sa comunic cu sotul meu si sa-l fac sa inteleaga ce-mi lipseste-apropierea lui , insa el intelege asta pentru scurta vreme, apoi revine la vechile obiceiuri. eu ar trebui sa fiu cea care ii lasa o poarta deshisa catre sufletul meu, ca el de unu singur n-ar veni catre mine. ar face totul pentru noi doi, insa este foarte rece in rest-adica nu se exteriorizeaza prea mult!
8. cristina says:

   20 October 2009 at 8:20 pm

   @Oana, draga mea, e bine ca ai constientizat ca ai o problema cu gelozia. Primul pas l-ai facut.
   Te-as intreba cum stai la capitolul incredere in sine? Si daca nu cumva acest fapt afecteaza gelatin ta? Teama ca cineva ti-ar putea lua obicetul iubirii? Pentru a-ti depasi gelozia, mai ales daca el nu-ti da motive, e important sa lucrezi cu tine, la capitolul incredere in sine. O sa avem in curadn un artiol despre acest subiect aici. E important sa-ti dai seama ca fiecare are nevoie de spatiul personal si cae important sa ne pastram individualitatea intr-o relatie. Pana atunci iti recomand sa citesti Cei 6 stalpi ai increderii in sine de Nathaniel Branden. O sa te ajute
   Te pup
   @Ioana si Andreea, cititi articolul Despre secretele unei relatii si veti intelege cum functioneaza nevoile umane. Cu siguranta va va ajuta si ACTIUNE! Informatia fara actiune nu valoreaza nimic
   @Oana la fel in cazul sotului tau daca vei citi articolul, iti vei da seama ca e nevoia lui de diversitate pe care si-o indeplineste extern. Ajuta-l sa isi indeplineasca aceasta nevoie cu tine, surprinde-l, faceti lucruri noi, si nu va mai simti nevoia sa vorbeasca cu alte femei. Tu esti creatoare in relatie, el te iubeste, puteti rezolva problema.
   Succes!
9. mina says:

   16 January 2010 at 12:16 pm

   Buna Cristina, am nevoie de un sfat. Eu tin mult mult la un baiat(nu-l iubesc, asta stiu sigur) dar nu ne putem intelege deloc. Avem un an de zile, intr-un an s-au intamplat multe lucruri, majoritatea neplacute, vorbe grele, fapte, amenintari, dar pana la urma am iertat si ne-am impacat. El crede k eu nu-l iubesc si zice k el ma iubeste dar eu nu cred asta, imi arata ca ma iubeste numai knd ma duc la el acasa, dak ii cer sa ma duca si pe mine macar pana la jumatatea drumului nu o face, zice k se simte rau…bla bla…dar face crize dak nu ma duc o zi la el, si de la mine pana la el fac cam 30 minute si de obicei tati nu ma lasa dekt o juma de ora pe zi sa plec de acasa. El acum a inceput iar cu bautul si jocurile de noroc, mereu ne certam pe tema asta si cand e baut dak e sa ne certam si eu sa-mi sustin punctul meu de vedere ne certam urat, se ajunge la amenintari…multe…el nu accepta sa ies cu o fata, el pe toate le catalogheaza:”c…e” si ca daca umblu cu ele inseamna k si eu sunt la fel, dar nu fac nimic rau iar el nu ma crede, ma controleaza, a inceput sa dea ignore baietilor din lista mea si se supara dak de exemplu azi ii zic k maine ies de la scoala la 2, si la 2:20 sunt la el…dak il sun si-i zic k ajung nush cand pt k avem de recitat o poezie(cum a fost ieri, de ziua lu eminescu) se supara si inchide telefonul spune-mi te rog cum sa mai procedez, stiu k tine la mine dar exagereaza cu lipsa lui de incredere si am vorbit despre asta de o groaza de ori dar eu imi tin parerea mea iar el pe-a lui, si mereu cand greseste zice k nu mai face iar a 2a sau a 3a zi e la fel…m-am saturat de certuri dar mi-e si dor de el, ma simt fff bine cand sunt cu el, cand ma tine in brate ma simt protejata, ma simt in siguranta, ma simt ca un obiect mic pe care il tine in palme desi nu ma intelege eu tin la el si stiu k si el la mine, si s-au intamplat muulte intre noi, multi au incercat sa ne desparta si nu au reusit, ce sa fac?
10. eva says:

    31 January 2010 at 6:43 am

    Nici nu stiu cum sa incep..dar am nevoie de un sfat. Sunt intr-o relatie de 5 ani; stiu ca ma iubeste si eu il iubesc … dar avem probleme si cred ca destul de grave. Acum 3 ani el m-a inselat si bineinteles ca am aflat.. destul de tarziu. Aveam un sentiment ca ceva facuse, devenise mai distant si mai rece cu mine si ca atare m-am transformat intr-o persoana pe care nu o recunosc nici in ziua de azi. I-am umblat in arhivele de mess si adresele de email unde am vazut dovada inselaciunii… a fost foarte dureros pentru mine cat si pentru el. Suntem inca impreuna dar eu ii controlez fiecare miscare, cu cine vb pe mess cine il suna si ce mesaje primeste unde pleaca cu cine pleaca si ce face. Stiu ca nu e bine ce fac, dar efectiv nu ma pot controla.. imi este frica ca ma poate insela din nou.. desi mi-a jurat ca nu o sa mai faca asa ceva. De curand ne-am certat si mi-a spus ca el nu poate sa mai continue cu mine asa.. ca suferim amandoi din cauza lipsei mele de incredere si ca s-a saturat sa ma tot vada ca nu sunt fericita si ca sufer tot timpul indiferent de cum se comporta el. Tot ce stiu este ca lumea mea chiar se invarte in jurul lui si nu stiu cum sa fac sa scap de aceasta obsesie a persecutiei. Mi-a spus ca daca o sa ii mai invadez vreodata intimitatea vom sfarsi ca doi strainii care stau impreuna respiradu-si aerul reciproc… ca el merita respect din partea mea si ca el niciodata nu a indraznit sa imi invadeze intimitatea mea, pentru ca fiecare are nevoie de acel locusor al lui in care sa poata sa se manifeste asa cum doreste. II dau dreptate si inteleg perfect ce imi zice si ce vrea.. Acum Cristina spune-mi te rog cum sa fac sa imi recapat increderea in mine? Sa nu mai fiu atat de geloasa si sa cred ca orice miscare face implica o alta femeie. Stiu ca infidelitatea lui la momentul acela m-a durut extraordinar de rau si stiu ca am ramas sechelata.. dar el mi-a gresit o singura data si am simtit ca i-a parut rau.. dar totusi nu am incredere in el si automat nici in mine. Vreau sa ma schimb si nu pot… vreau sa scap de tot negativismul care a pus stapanire pe mine. Te rog ajuta-ma cu un sfat Am mare nevoie!
11. Alessandra says:

    19 February 2010 at 4:55 pm

    uooff deci eu am doar 18 si ma simt cam ciudat ca iti scriu dar am nevoie cateodata de nishte sfaturi chiar daca altele fete,femei au probleme mai grave… am o relatie de 2 ani cu un baiat de 22…la inceput era totu foarte frumos.. ne vedeam in weekend mai rar in timpul saptamanii ca el sta unde stau bunicii mei ( si pentru el m’am mutat si eu,app de bucuresti oricum).. ma inshelat o data la propriu si de vreo 2 ori a incercat … ne’am despartit de foarte multe ori in astia 2 ani..de multe ori din prostii ca aveam eu o gandire mai imatura.. alte ori pentru ca nu imi placea comportamentul lui.. rece cu mne,asteapta totul de la mne.. eu trageam de el sa ne vedem, cand aveam ocazia mereu intervenea ceva… motive.. de fiecare data eu i’am ‘dat papucii’ si el ma cauta ca ma iubeste ca nu poate sa stea fara mne chiar daca e el mai rece… ii place sa vb q fetele pe mess sa aibe relatii frumoase cu ele si asta ma facea geloasa stiind cate mi’a facut..am suferit mult din cauza lui pentru ca a fost prima mea relatie serioasa si pentru ca il iubeam faceam orice sa il stiu fericit si ca se simte bne.. ne’am inceput si viata sexuala dupa 1 an si cateva luni si de atunci am inceput sa gandesc totu mai la rece sa nu ii mai dau atata importanta , sa ma pun pe mne pe primul loc poate asa nevazand ca sunt acolo mereu pentru el, va fi altfel.. nu il mai controlez absolut deloc,nu ma mai crizez.. ne certam mai rarut fata de cum ne certam noi saptamanal si se lasa cu plansete crize de la mne..si cred ca acum procedez bne.. ca nu il mai stresez atat..pot sa spun ca inca il iubesc.. sau am sentimente foarte mari fata de el.. dar nu stiu el ce simte.. nu am incredere in el si in ce spune.. a ajuns sa ma gandesc ca sta cu mne din obisnuita. si pentru ca nu are o situatie buna momentan,nu lucreaza si nu e loc d alte cuceriri fara bani asa.. nu stiu ce sa iti mai spun ca sa intelegi ce simt..cateodata ne intelegem de vis..cateodata mai putin.. simt ca nu imi da importanta care trebuie… dar poate e suficient pentru varsta mea.. sunt ft curioasa ce parere ai… sfaturi ceva… mutumesc mult..
12. Issa says:

    20 March 2010 at 5:40 am

    Buna Cristina! Nici nsh cu ce sa incep,sincer. Nsh dak e o problema la mijloc sau snt doar temerile mele…am 19 ani si am o relatie de 2 ani cu un baiat kre are 26. La inceput a fost totul kt d kt frumos kiar dak ne mai certam din nimicuri..de mte ori mie mi se punea pata..dc? pt k eu am nevoie intr-o relatie de declaratii mari siropoase..iar el nu e genu` kre s exteriorizeze ceea ce simte..mi-a zis k ma iubeste doar k el considera k faptele snt mult mai importane dkt cuvintele. Si da..mi-a demonstrat k ma iubeste d foarte mte ori…parintii mei il plac f mt..kiar il considera `baiatul lor`..dar eu uneori ma gandesc k nu e ceea ce vreau cu adevarat nsh dc…poate k e de vina si obisnuinta..nsh ce sa zic. adik nu mai e kiar ca la inceput knd simteam fluturasi in stomac knd il vedeam..pur si simplu knd il vad doar ma bucur..nu simt cva extraordinar. Akm el e plekt in Afganistan..si sincer kiar mi-e greu fara el..m-am obisnuit s fie mereu aproape de mn..iar akm simt k o parte din mn e la el. Am eu o problema..k am sentimente contradictorii? sau e cva normal? te rog din duflet nu ocoli acest msg..kiar dak poate nu ti se pare important. Am nevoie d un sfat de la tn. te rog mt.
13. Issa says:

    22 March 2010 at 3:16 pm

    Ink ast si eu un rasp la ce te-am intrebat..sper s nu ocolesti msg meu. te pup
14. Andrada says:

    10 May 2010 at 4:35 pm

    Buna Cristina,
    Am citit din articolele scrise de tine si in care ma regasesc, am o relatie de aproape 2 saptamani cu un barabat care chiar imi place enorm(asta dupa 3 relatii destul de lungi in care am fost dezamagita pentru ca nu au fost asa cum mi-am dorit, relatii pentru care nu prea am facut ceva ci doar am asteptat ca EI sa faca ceva, relatii in care nu am spus exact lucrurilor pe nume,ce vreau ce imi doresc….doar am asteptat….)episoade pe care nu le mai vreau in aceasta noua relatie….vreau sa fiu fericita si vreau sa dureze…problema mea cred ca ar fi aceea de comunicare cu partenerul, in viata de zi cu zi sunt o fire foarte sociabila, comuinic si imi fac prieteni foarte usor, atuci cand vine vorba de relatia cu partenerul sunt mai inchisa, retrasa, mie frica (nu stiu excat de ce), incerc sa par altfel de cat sunt, dar o fac necontrolat, am ideea tampita ca daca ii arat ca il iubesc , ca mie dor de el ca abia astept sa il vad voi deveni vulnerabila, ca imi voi pierde echilibrul, ca isi va pierde interesul fata de mine…nu stiu exact cum sa fac sa nu mai repte aceste lucruri…imi doresc atat de mult aceasta realtie sa mearga….ajuta-ma te rog…’
    Multumesc!
15. Cristina says:

    17 May 2010 at 10:10 am

    @ Mina Draga mea, lipsa de incredere este un aspect foarte important intr-o relatie si tocmai din acest motiv iti spun ca daca iubitul tau experimenteaza acest sentiment este o problema a lui.
    In general oamenii au tendinta de a proiecta si transfera temerile lor asupra celorlati.
    Ce poti face tu?
    Ai putea sa-i pui cateva intrebari de genul: Ce as putea, sa spun, sa fac ca tu sa te simti in siguranta?
    Probabil siguranta este o valoare foarte importanta pentru prietenul tau si de aceea el cauta o cale sa-si indeplineasca aceasta nevoie.
    Lipsa de incredere in tine reflecta de fapt lipsa lui de incredere in propria persoana.
    Faptul ca tu ai puterea sa-i ierti toate obiceiurile proaste pe care le are cu pretul abandonarii propriilor tale nevoi e alegerea ta.
    Poate ar trebui sa purtati o discutie in care fiecare sa-si impartaseasca viziunea personala despre o relatie, in care fiecare sa-si exprime nevoile pe care le are de la o relatie si sa vedeti daca va indreptati in aceeasi directie.
    Mitul in care celalalt e dator sa-ti ghiceasca nevoile nu este unul sanatos.
    Dincolo de sentimentele de atasament pe care le simtit unul fata de celalalt o relatie necesita implicarea efortului si energiei fiecaruia, implica satisfacerea reciproca a nevoilor si daca acest lucru nu se intampla , mereu vor exista conflicte, atat interioare cat si exterioare.
    Spune clar ce-ti doresti, stabileste concret care sunt nevoile tale si apoi obseva obiectiv daca partenerul tau le poate indeplini. Este vorba despre un proces in ambele directii.
    Mult succes! Te astept cu noutati!
    @ Eva Draga mea, asa cum am mai spus increderea e un aspect foarte important in relatie.
    Din ce imi spui tu, desi ai ales sa mergi mai departe in relatie cu el dupa actud de infidelitate nu ai reusit sa depasesti acel moment.
    Majoritatea cuplurilor desi depasesc aceste momente niciodata nu raman sa discute care a fost de fapt cauza care a dus la acest lucru.
    Am o intrebare pentru tine.
    Care este motivul pentru care iubitul tau te-a inselat in acel moment. Daca nu ai aflat adevarul poate e momentul sa o faci. In general apelam la astfel de evadari cand una din nevoile noastre nu este indeplinita in relatie si cautam sa o indeplinim in alta parte. Stiu pare greu de acceptat, ina acesta este adevarul.
    Daca amandoi sunteti deschisi sa rezolvati aceasta problema iti sugereze sa purtati o discutie si inclusiv sa va descoperiti valorile personale .
    http://artafeminina.ro/oglinda-oglinjoara-de-ce-ma-tragi-pe-sfoara/ In acest articol am postat un exercitiu care ajuta la descoperirea valorilor personale.
    Puteti incepe prin a va lua timp amandoi si a acorda seriozitate acestui aspect.
    Dupa ce ati descoperit acest lucru intrebati-va reciproc in ce fel actionati, va comportati pentru a simti ca aceste nevoi( valori) sunt indeplinite. S-ar putea sa descoperiti ca nici macar nu ati stiut ce e important pentru celalalt. Inclusiv ai putea descoperi care din nevoile lui nu a fost indeplinita in relatie si puteti rezolva acest lucru printr-un simplu act de constientizare.
    Astept sa-mi spui cum a mers!
    @ Alessandra Draga mea, din cate imi spui, toate framantarile tale sunt rodul gandurilor tale.
    Presupui, analizezi, faci supozitii insa ai discutat vreodata cu el? Avem tendinta sa devenim sclavii propriilor noastre ganduri si fantasme si evitam sa punem intrebari de teama raspunsurilor. Insa te intreb. Crezi ca traind in indoieli si temeri , vei fi fericita?
    Iti sugerez sa aplici si tu toate tehnicile pe care le-am scris mai sus in acest comentariu si sa ne auzim dupa.
    @ Issa Draga mea, faptul ca tu ai nevoie de declaratii si cuvinte este modul tau de a te simti iubita. Fiecare din noi are propriile flitre de pereceptie, fiecare avem modul nostru de a vedea lumea si relatiile .
    Nevoia ta este una normala, insa din cate imi spui tu iubitul tau vede altfel lucrurile. El are nevoie de fapte, de gesturi, de acte care sa- confirme iubirea ta. Primul lucru important pe care trebuie sa-l faci este sa-ti stabilesti clar care sunt nevoile tale de la o relatie si sa i le comunici., apoi asculta nevoile lui.
    Din nou: Adresati-va intrebarea reciproca: Ce ar trebui, sa fac, sa spun, ca tu sa te simti iubit?
    O relatie asa cm am spus se bazeaza pe satisfacerea reciproca a nevoilor. Comunica-i ce e important pentru tine si accepta ce e important pentru el. Suntem diferiti. Nu exista bine sau rau, exista doar modul nostru a vedea lucrurile.
    Comunicarea, nu degeaba se spune ca e cea mai importanta in relatie. Indrazniti sa spuneti ce aveti de spus, altfel ati putea ramane blocati intr-o relatie care nu va satisface. De ce sa pierdem timpul in durere si frustrari cand putem alege iubirea si linistea?
    @ Andrada Cea mai mare greseala pe care o poti face este sa-ti pui o masca si sa pari ceea ce nu esti. La un moment dat in orice piesa de teatru la fel ca si in viata mastile, cad si poate fi prea tarziu.
    Nu cred ca iti doresti sa ai alaturi o persoana care nu te iubeste pentru ceea ce esti. Ideea reprimarii sentimentelor este una gresita.
    Daca pornesti la drum cu o masca sa nu te surprinda mai tarziu evolutia relatiei.
    Ai puterea sa fi tu insati, esti unica asa cum esti, exprima-ti liber emotiile sa vei deven prizoniera lor, afirma exact ceea ce iti doresti de la o relatie. Pune intrebari. Stiu, nu e intotdeauna romantic dar e cea mai sanatoasa abordare.
    Iti doresc succes!
    Cu drag
    Cristina
16. Issa says:

    18 May 2010 at 5:31 am

    Cristina am observat k nu raspunzi la toata lumea doar la cei carora vrei tu..scuza-ma dak m-am bagat in seama aiurea. te-am pupat.
17. Issa says:

    18 May 2010 at 5:33 am

    aaa..scuza-ma akm am vzt k mi-ai raspuns. sorry :*
18. Andrisan Cristina says:

    20 May 2010 at 10:39 am

    Sunt Cristina,am 43 de ani,sunt singura de o viata pentru bca sufar decschizofrenie paranoida si m-ia fost frica de un esec sentimental.Am fost si dezamagita in dragoste in tinerete mult ,dar nu era barbatul potrivit.
    Am fost agresata sexual de 4 ori,la 20,23,40 si 41 de ani.Au incercat sa ma violeze dar nu au mai reusit totul.Am vorbit mult cu ei,dar stiau ca sunt bolnava.
    Urmez tratament in prezent ma simt bine….dar relatiile mele se rezuma doar la …internet….intalnesc multi excroci straini caci ma gandesc sa ma casatoresc cu u strain,au alta mentalitate.Eu acum sunt si la menopauza.Inca nu mi-am inceput viata sexuala pentru ca vreau sa fiu foarte fericita cu sotul meu….Sunt timida dar pe internet am curaj.
    Nu am platit nici un site matrimonial.
    Ce sfat imi acorzi?
19. cristina says:

    20 May 2010 at 2:58 pm

    Draga Cristina, as vrea sa te intreb ce fel de tratament urmezi? Pentru ca eu cand ma gandesc la tratament ma gandesc la medicamentatie.
    Daca te referi la terapie , poate ne poti spune ce ai descoperit in aceasta perioada si care e motivul pentru ramai in spatele calculatorului inca?
    Poti alege sa ne impartasesti mai in detaliu povestea ta si sunt convinsa ca toate te vom sprijini, insa daca te simti stanjenita in vreun fel, e ok si astept sa-mi scrii pe adresa de email cristina@artafeminina.ro
    Cu drag
    Cristina
20. Andrisan Cristina says:

    20 May 2010 at 9:15 pm

    Multumesc pentru raspuns.Voi trimite un email.
21. ghencea andreea says:

    1 April 2011 at 6:27 pm

    eu am 12 ani jumate si prietenul meu are 10 ani si noi vrem sa incepem o relatie dar nustiu cum ?ma ajutati va rog frumos?:*
22. andreea says:

    2 October 2011 at 11:10 pm

    hola Cristina vreau sa imi dai un sfat in privina cu relatia mea.Ne cunoastem de 4 ani dar suntem impreuna de 2 ani,il iubesc f mult dar simt k nu mai pot trai cu el asa,nu prea imi mai da atentie,decat sa facem dragoste mai bine zice k e obosit,si cand dorm eu se uita la filme xxx…,si dupaceea imi spune k ma iubeste doar pe mine si …..nu stiu ce sa mai cred.sper ca imi poti da raspunsul cat mai repede
23. Cristina says:

    2 October 2011 at 11:34 pm

    Buna Andreea, ai incercat sa vorbesti deschis cu el? Sa-i spui ceea ce simti? Sa-i comunici ca simti ca nu-ti da atentie? E posibil sa nu aiba legatura cu tine, si sa aiba alte lucruri in minte. Cel mai bine ar fi sa ii transmiti exact ce simti insa ai grija ca atunci cand vorbesti cu el sa nu folosesti cuvinte ca: Tu ma faci sa ma simt…. pentru ca pot fi percepute drept acuzatii. Incepe cu : ”Eu ma simt neglijata cand tu… , de exemplu. Sau eu simt ca nu vrei sa faci dragoste cu mine… E foarte important sa-i comunici ceea ce simti, in loc sa-ti faci tu scenarii cu ce se intampla. Vorbeste cu el si revino apoi sa ne spui ce s-a intamplat. Te pup! Cu drag, Cristina
24. Bianca says:

    13 October 2011 at 8:30 pm

    Buna cristina vreau sa-ti povestesc povestea mea !

    Am 19 ani si prietenul meu are 20 eu sunt plecata in Italia cu parinti si el este in Romania,stam de doi ani impreuna si relatia inca continua deci pot spune ca suntem pereche perfecta adica ne intelegem bine in orice dar cateodata apar certurile,iti explic eu sunt mai des prin romania adica daca imi vine dor de el dupa 1 luna 2 ma duc acasa pentru el si el vrea sa vina acuma de craciun ii cunosc familia imi cunoaste familia dar apar certurile cand suntem la distanta de exeplu el este o persoana mai dura de felul lui…niciodata nu am inteles de ce este asa dur !
    El este si mai indiferent cu mine pe cat ma iubeste ,este si indiferent am vorbit cu el si mi-a zis ”ca decat sa ma faca mie rau spunadu.mi ca se schimba mai bine evita” i-am cerut de atatea ori sa numai fie indiferent ca ma doare a incercat dar nu stiu cum sa ma mai schimb eu pentru ca asta inseamna ca sunt eu de vina aici numai inteleg nimic cristina ,noi doi vorbim prin mesaje la telelfon ,si i-am zis o data puiule daca te stresez cu telefoanele nu te mai sun si el mi-a raspuns”nu nu este nici-o problema zana pentru ca trebuie sa te gandesti stam de 2 ani impreuna nu de 2 zile” si acum 2 zile cand l’am sunat …l-am intrebat ce face mi.-a zis ca este cu prieteni pe la scara si i-am zis in gluma haide cand vi acasa woi sa enervat ..si mi-a zis”ti-ai incarcat cartela ca sa ma disperi cu telefoanele” paf cand am auzit asta am ramas fara glas i-am inchis si am inceput sa plang …doamne cristina deci nu stiu ce sa mai fac care este de vina eu poate ca sunt geloasa..posesiva nu cred pentru ca i-am dat libertate sa fac orice in afara de inselaciune pot spune ca nu ma inselat niciodata…dar mi se rupe sufletu cand e indiferent si asa pnm sper ca ma aju-ti si pe mn sa inteleg ce se intampla Ms anticipat!
25. Petronela says:

    6 December 2011 at 8:58 pm

    Buna, cred ca am si eu o problema cu gelozia si cu increderea in sine. Sunt cu prietenul meu de 1 an si cateva luni si la inceputul relatiei nu ne-am dat o sansa daca pot spune asa. Am stat timp de 4 luni inca nu prea am dat importanta ca de fapt nu comunicam/nu ne deschideam…asa ca ne-am despartit iar dupa o luna ne-am impacat, am discutat atunci si am spus ca ne vom deschide unul fata de altul, indiferent de situatie, ca vom comunica pe orice tema, intr-adevar chiar asta am si facut. El nu ma inseala imi repeta :”De ce sa plec cand am ce imi trebuie langa mine”,”Te iubesc in sensul ca, as face orice pentru tine, nu as vrea sa te vad suferind, te poti baza pe mine” si lista poate continua, desi nu imi spune des aceste lucruri fiindca citez:”Sunt mai rece, ce pot sa fac, asa sunt eu!” simt ca este afectuos cu mine si se poarta frumos,e o persoana calda, ma face sa rad mereu, nu vrea sa ma vada plangand, etc. dar parca nu sunt convinsa si de aceea dau vina pe increderea in mine. Partea cu gelozia, e ca nu ii arat faptul c asunt geloasa decat ma mai uit urat din cand in cand si lui ii place, se simte apreciat, asta dovedeste ca tin la el si alte chestii dar sincer, nu as suporta sa vorbeasca cu alta fata, chiar daca ne-am desparti, nu cred ca as accepta sa fie cu altcineva sau eu sa fiu cu altcineva…Ne-am atasat mult, insa la mine e problema. Ce as putea sa fac? Te rog, ajuta-ma!:)