Scrisoare de Martisor
Un
copil se naste, o alta poveste se scrie. Nu pot decat sa sper ca povestea vietii lui va avea o baza solida, ca va ramane autentic, pur, fara influente , ca va dezvolta o constiinta puternica, ca o data cu primele sunete se va face auzit si asa va ramane de-a lungul vietii.
Prea multe pacate primordiale, prea multe amprente patate de convingeri imprumutate urmaresc ca o umbra un inceput care ar trebui sa fie nou, unic si sanatos.
Te-ai nascut sa sarbatoresti existenta intr-un mod al tau, sa te cufunzi profund intr-o calatorie care se vrea a fi doar a ta. Trecand de nevoia de apartenenta iti doresti sa fi inteles, aprobat si recunoscut inca din pruncie . Indiferent de ce emotie experiementezi, furie, bucurie, tristete, astepti recunoasterea, astepti sa fi lasat sa te exprimi asa cum fiinta interioara iti dicteaza.
Am acest drept divin de a-mi decide credintele si convingerile, nu iau totul asa cum mi se vinde, nu ma inclin in fata manipularilor voastre .
Si ce daca eu cred in teoria creationista sau evolutionista, cine sunteti voi sa-mi dictati ca unui papagal ce ar trebui sa cred, ce ar trebuie sa simt, cum sa actionez si sa reactionez.?
Emotie, pasiune, arta, vreau sa imi imbrac viata asa cum imi doresc. Am trait destul la voia intamplarii, v-am ascultat destul, mi-am decorat camarutele sufletului in functie de o realitate impusa, de o dragoste fata de cei care mi-au dat viata si din nevoia acuta de a ma simti apreciata, recunoscuta, aprobata.
Daca as fi stiut ca exista o alta cale, daca as fi stiut unde sa caut, n-as mai fi irosit clipele, nu as mai fi ramas fidela aceleiasi povesti dramatice pe care am crezut-o, am gustat-o si am acceptat-o ca pe o reteta universal valabila.
Blestemata democratie care mi-ai dat libertatea de a alege si m-ai confuzat! Sunt bolnava, sunt bolnava trupeste si sufleteste pentru ca in continuare ma las dusa de nas de semintele cu care hraniti vocile din capul meu.
De unde atatea temeri, de unde atatea limite si in ce moment le-am lasat sa imi conduca viata? Ce mituri familiale duc mai departe, ce trebuie sa fac sa imi recapat increderea in mine, sa regasesc copilul pur cu o constiinta nepatata, cu deschiderea catre lume si viata.?!
Rememorez curiozitatea pe care am trait-o acum mult timp si parca nu pot sa inteleg unde a disparut.
Daca as putea sa fac din emotiile mele aliatii mei, daca as putea sa opresc cumva aceasta poveste ce se repeta in viata mea.!
Vreau sa raman singura cu mine, in melancolia mea si in povestea mea, sa imi dau seama unde am gresit, unde repet, unde copiez aceleasi distrugatoare patternuri. O sa distrug aripile destinului, vreau sa tip, sa reneg Raiul, sa construiesc pietre de temelie pentru toate visurile mele!
Totusi te inteleg si admit ca am gresit, insa aleg sa te parasesc Doamna singura, cu goluri imense in suflet, ai fost una cu mine atata vreme, insa aleg sa te ucid astazi si sa imi rescriu povestea.
Incetez sa acuz Destinul, incetez sa pun pe seama nedreptatii vietii si accept sa preiau responsabilitatea vietii mele.
Daca astazi mi-e sufletul plin de emotie si bucurie sau gol si patat de rani adanci, doar eu pot sa ma intorc inspre mine si sa redevin arhitecta propriei mele vieti.
Lanturile dialogului tau interior te tin legata in acelasi tip de experiente. Daca esti gata sa accepti luptele interioare pe care le duci cu vocile care intruchipeaza parca personalitatile tale multiple, pregateste-te sa duci o lupta acerba, dar un final indestulator.
Vrajitoarele care se ascund in trupul tau incearca sa te saboteze, incearca sa te pastreze in aceeasi stare de confort si siguranta. Dar spune-mi, fii onesta, spune-mi care e starea ta predominata cu care te destinzi in fiecare zi?
Gusti din implinirea sufleteasca sau mai degraba inghiti intr-un ritm ingrijorator, aceleasi emotii toxice, si sentimente de singuratate, indiferent daca trupul iti e acoperit de alt trup in noapte sau nu?
Poti sa continui sa te amagesti si sa te minti, ca inghetata, ciocolata, filmele siropoase si cariera ta o sa suplineasca tot ceea ce resimti ca fiind un gol si o sa inlocuiasca acea cautare a unei stari de liniste si pace interioara.
Te asigur ca nici orele petrecute ingropandu-te in munca ta, nici sacrificul suprem fata de copiii tai, nici listele intreminabile de barbati care iti viziteaza asternuturile nu iti vor indeplini nevoia de intimitate pe care o resimti si nu vor calma cautarea.
Astazi e 1 Martie, si oficial ai pasit intr-o alta primavera a vietii tale. Cum o sarbatoresti, cu un martisor plasticat sau o floare care pe moment pare sa iti imbunatateasca starea de spirit, sau cu o decizie care iti poate schimba o viata ?
Cum te bucuri de fiecare zi? Vezi totul ca pe o tehnica de supravietuire, fiecare pas in ziua pe care o incepi e ca o povara pe care inca o data trebuie sa o duci pana la capat, pentru a astepta seara sa te odihnesti, si apoi o iei de la capat?
Fara pic de insufletire.
Fara pasiune.
Fara sa ai habar unde te indrepti.
Fara sa cunosti calea care te duce mai aproape de ceea ce iti doresti.
Stiu cum e. Mi-am petrecut nu mai putin de 7300 zile alergand de nebuna dupa iluzii, alergand de nebuna fara directie, multumindu-i pe toti din jurul meu, mai putin pe mine.
Oare in ce moment de schizofrenie am crezut ca asta imi va aduce multumirea sufleteasca? Nici nu imi mai amintesc si nici nu vreau. Momentul 0 al vietii mele il consider dupa ziua 7300 , care pentru mine este ziua 1 d.i( dupa ignoranta).
Atunci am inceput abia sa traiesc in cunostinta de cauza, atunci am inceput sa fac cunostinta cu mine, atunci m-am inarmat cu tot ce era necesar sa ucid vrajitoarele din trupul meu, ideile imprumutate din capul meu, si tot ce a insemna o viata traita prost.
Si totul se datoreaza unei simple decizii. Era 1 martie, si astazi se implinesc 3 ani de atunci. Primul meu pas spre dezvoltarea personala, spre arta de trai, spre o lume noua, spre o viata de calitate. Am trait in 3 ani cat n-am trait intr-o viata inainte.
Caiete intregi de visuri autentice, descoperiri, pasiune si entuziasm, zambete, si o multime de resurse care m-au propulsat spre o viata de care azi sunt indragostita.
N-ar fi fost posibil fara parcurgerea urmatorelor etape:
Autocunoastere:
Astazi stiu exact cine sunt si ce imi place si in fiecare zi ma apropii de asta.
Pian, lalele, psiholog de suflete, arta.
Continua Tu.
Descoperirea vocatiei si misiunii personale in viata
Motivul pentru care ma trezesc in fiecare dimineata, este sa descopar cat mai multe lucruri despre cum functionam noi oamenii, despre cum putem sa ne folosim resursele interioare pentru a avea o viata de calitate si sa impart in jurul meu.
Continua. Scrie. Scrie daca cunosti deja raspunsul , daca nu cauta-l!
Reconstruirea increderii in propria persoana stirbita de ‘’incurajarile binevoitoare’’ si nocive ale parintilor si profesorilor.
Zinic lucru individual, exercitii pentru cresterea stimei de sine, participare la seminarii si cursuri ce urmareau aceste teme.
Descoperirea miturilor familiale ce le duceam mai departe si care ma determinau sa atrag acelasi tipar de barbati in viata mea si conduceau la aceleasi despartiti zgomotoase si dureroase.
Am facut un pas in trecutul meu, impreuna cu un ghid, un mentor, timp si analiza atenta asupra experientelor trecute. Am descoperit cauzele si am taiat raul de la radacina.
Trecerea de la gandirea negativista la pozitivism , care a reprezentat nu numai sanatate mentala ci si transformarea realitatii pentru ca ‘’Esti ceea ce gandesti’’.
Antrenarea zambetului, tehnici de redirectionare a gandurilor negative, legea atractiei, acceptarea fiecarui eveniment ca pe o experienta, fara a cataloga in esec si success.
Comunicarea eficienta reprezinta o unealta extraordinara iar limbajul trupului nu minte niciodata.
Am invatat sa comunic cu cei din jurul meu asertiv, sa imi exprim nevoile si sa ascult ceea ce mi-a adus avantaje de necrezut.
As repeta de o mie de ori aceasta calatorie, care inca continua, si ca o fanatica am alergat sa spun tuturor cunoscutilor mei, mamei mele de atata vreme, confuza trecand prin viata, prietenelor si nu in ultimul rand tie draga mea.
Vreau sa stiu ca nu am facut-o in zadar. Lasa-mi un comentariu sa stiu ca existi, sa stiu ca nu ai abandonat aceasta calatorie si ca te afli pe drumul spre viata care se afla in concordanta cu fiinta ta interioara autentica, ca ai scos la iveala inca o data puterea interioara feminina si ca actionezi pentru a avea o viata de calitate.
La multi ani astazi , stimata Doamna, femeie, mama, tanara fecioara, in prima zi a primaverii si la inceputul unei luni dedicate noua si florilor.
Intelepciune
Cu drag
Cristina Miculete
In aprilie in sfarsit avem ocazia sa ne cunoastem si sa punem in practica, timp de 3 zile tot ce am invatat pana acum si mai mult. Daca vrei sa vi alaturi de noi, te astept cu mult drag la Self Discovery Camp.
Aboneaza-te la newsletter pentru a afla subiectele noi si descarca materialul gratuit: Arta feminina a dragostei-Ingrediente si Otravuri







buna cristina si ,,LA MULTI ANI !”
NE DORESC TUTUROR FEMEILOR CA PRIMAVARA SA NE ADUCA INCREDERE IN NOI SI IUBIRE ………MULTA IUBIRE, AS VREA SA O SIMTIM CUM PLUTESTE IN AER SI SA FIM FERICITE. ASA CUM CITEAM INTR-O CARTE:
,,FERICIREA NU ESTE O STARE USOR DE OBTINUT:EA ESTE GREU DE AFLAT IN NOI,DAR CU NEPUTINTA DE A FI GASITA IN ALTA PARTE”
VA PUP !
fericirea e un obiect cu valoare nepretuita si atunci cand o simti in sufletul tau …….poti face absolut ORICE!VA DORESC VOUA FEMEILOR DIN LUMEA INTREAGA O PRIMAVARA NOUA SENINA SI PLINA DE FERICIRE.
exrtaordinar articol:) ca tot ceea ce scri tu de alfel,mi am comandat cartea CEI 6 STALPI AI INCREDERI IN SINE si abia astept sa o devorez:) ti am mai lasat cate un coment si la articorele tale mai vechi si sper din suflet sa primesc un raspuns.tine o tot asa,esti ca o zi de primavara:)
o primavara frumoasa!datorita voua vad altfle aceasta primavara!sunt fericita!un articol foarte bun
Foarte frumoasa scrisoarea ta,Cristina!As far she’s the best letter that I ever read!Tine-o tot asa!!!
La multia ani Cristina!Trect printr -o perioada de mari transformari…pe tine te-am gasit prima…indrumarile si “sfaturile” tale m-au ajutat foarte mult. Mai am mult de lucrat la mine dar stiu ca voi iesi la capat…pe langa tine ma ajuta” si Paul Ferrini…fac pasi mici dar siguri si hotarati. Multumesc sora mea cea mare!!
La multi ani Cristina! De fiecare data cand ajung in varetjul emotiilor negative si nu mai stiu cine sunt , dau peste sfaturile si indrumarile tale si asta ma ajuta foarte mult. Multumesc!
La multi ani Cristina si o primavara cat mai frumoasa, cu tot ce iti doresti!
Si este foarte adevarat: autocunoasterea, dezvoltarea personala, increderea in sine, implicit cresterea stimei de sine, bunatatea, iubirea de sine, curajul si dorinta de a actiona, sunt cheile… pasii catre o viata de calitate, catre o viata frumoasa, plina de echilibru si prosperitate.
Ma bucur ca v-am descoperit, ma bucur ca existati, va citesc cu nesat!
Cu drag,
Anna din Bacau
La multi ani Cristina si voua, tuturor doamnelor si domnisoarelor!
Iti multumesc pentru scrierile tale. Eu acum incep sa ma descopar, sa stiu cine sunt, sa ma iubesc, sa ma apreciez. E destul de greu sa ma schimb, dar cu multa vointa, incredere si constientzare se poate. Imi doresc din tot sufletul sa fiu eu, asa cum sunt, fara teama de a deranja, de a nu fi pe placul cuiva, de a nu spune ce gandesc cu adevarat.