Ziua in care m-am nascut cu siguranta nu a fost intamplatoare. Gratia, iubirea divina si scanteia de viata au coborat in pantecul mamei mele si astfel undeva a mai aparut o stea.
E steaua mea, asa imi place mie sa cred, si reprezinta de fapt un bob de divinitate care se proiecteaza pe pamant in trupul meu.
Ma gandesc de multe ori la ziua in care voi avea experienta de a fi mama. Ma gandesc cat de minunat trebuie sa fie sa gazduiesti un suflet pe care apoi sa-l parfumezi cu toata dragostea ta.
Dincolo de explicatiile biologice care spun ca noi suntem cei care sustinem viata, eu cred ca exista o constiinta pura si mareata care intretine viata pe Pamant. Acea scanteie din trupul nostru care ne paraseste atunci cand parasim experienta vietii pe pamant , nu dispare niciodata. Ea doar se intoarce in univers, acolo de unde a coborat si prima oara. De multe ori spunem este copilul meu, insa mai mult decat atat este un suflet care a venit sa traiasca o experienta umana pe pamant. Iubirea este liantul tuturor lucrurilor si cu totii suntem egali pe scara universala.
Intalnirea a doua suflete este un moment de binecuvantare si cea mai mare greseala este sa privesti acest suflet, pe care il numesti al tau ,ca fiind posesiunea ta si sa incerci sa ii impui modul tau de a vedea viata.
In vremuri de demult, copiii nu erau crescuti de parintii lor, ci erau crescuti de inteleptii comunitatii, tocmai pentru ca ei sa inteleaga sensul vietii si pentru ca nu erau considerati ca fiind ai cuiva, ci toti impreuna formau un intreg, cred ca mai degreaba erau ca fratii. Aceasta idee se regaseste si in Biblie, ideea de a-ti iubi aproapele nu cunoaste grade de rudenie asa cum …
Cum s-a nascut acest workshop?
Mergand prin viata si in acelasi timp pe drumul catre evolutia sufletului, am observat multa confuzie. Aceasta confuzie m-a urmarit si pe mine multa vreme, desi am pasit pe drumul dezvoltarii personale si pe drumul cautarii unei cai care sa ma scape de suferinta de cativa ani. De fiecare data am primit alta strategie, alta metoda, alta tehnica care imi promitea obtinerea succesului in toate formele sale, financiar, relational, personal, profesional. Niciuna dintre ele insa nu mi-a adus ceea ce cautam ci doar franturi si iluzii. Acestea singure fara calatoria plina de semnificatie si intelegera a cine sunt eu, nu au valorat absolut nimic.
Din ce in ce mai multa lume cauta o cale prin care poate sa traiasca o viata plina de bucurie, pace sufleteasca, sentimentul de abundenta si plenitudine si exista din ce in ce mai multe promisiuni ale acestora prin diferitele programe de dezvoltare personala care apar. Fiecare dintre ele poarta cu sine o buna intentie insa in acelasi timp ,in opinia mea, multe dintre ele poarta un adevar subiectiv.
De ce?
Pentru ca nu exista o strategie sau o reteta universal valabila pentru toata lumea si aceste metode te pot baga in ceata mult mai mult decat erai pana sa incepi sa le aplici.
Cea mai puternica intrebare pe care ti-o vei pune vreodata este ‘’Cine sunt eu?’’ si reprezinta totodata cred ca cea mai indelunga cautare a unei fiinte umane. Tototdata atunci cand ajungi sa iti raspunzi la aceasta intrebare, o noua lume si o noua viata ti se va releva in fata ochilor.
Incepem sa gasim si sa devenim noi insine atunci cand incepem sa vedem ca suntem deja gasiti, suntem deja intregi, deja minunati asa cum ne-am nascut sa fim.
Singura problema este ca exista atat de …
Viata nu sta in loc nici macar o secunda. Clipa de clipa experimentam, clipa de clipa traim.
Totul in jurul nostru este o miscare continua pentru ca noi oamenii ne aflam intr-o permanenta miscare si transformare
Emotii, evenimente , senzatii. Totul are o dinamica proprie.
Daca iti vine greu sa crezi asta, gandeste-te ca pana si Planeta Pamant s-a transformat si a dansat in jurul axelor timp de miliarde de ani experimentand diverse stadii de dezvoltare.
Exista momente in care simti ca totul s-a intors impotriva ta, ca universul se prabuseste si exista momente in care inima iti salta de bucurie si extaz. De la o clipa la alta experimentam emotii care mai de care mai diverse. Totul se transforma in permanenta.
Toate aceste emotii fac parte din ceea ce numim viata, toate aceste experiente au intr-un fel savoarea lor. Nu exista om pe planeta care sa nu fi gustat dorul, sa nu fi gustat tristetea, furia, extazul sau agonia.
Daca intr-o zi ar aparea o zana buna si mi-ar oferi o viata in care sa traiesc o singura emotie, as refuza-o politicos si sunt cat se poate de sincera.
Consider ca am venit in aceasta lume sa gust tot ceea ce are ea de oferit. Consider ca nimic nu e intamplator si ca toate isi au rostul si aroma lor. Daca as incerca sa ma impotrivesc experientelor traite ar insemna sa ma impotrivesc vietii.
In drumul meu prin aceasta minunata experienta a vietii am invatat insa un lucru. Am invatat ca eu sunt dincolo de toate aceste emotii si experiente. Chiar daca plang sau rad, intotdeauna am certitudinea ca nu sunt doar actorul care traiste experienta in sine ci sunt si constiinta care a dat nastere piesei de teatru.
Rolurile, experientele intotdeauna se schimba. De la un act la …
Exista un loc, in care poti gasi dragostea, siguranta, si pacea pe care ai cautat-o intotdeauna, pentru totdeauna. Exista un loc in care iti vei vedea maretia si lumina si vei stii, ca indiferent ce se intampla, intotdeauna ai fost iubit, intotdeauna ai fost in siguranta, intotdeauna ai fost vazut. Acest loc il poti gasi adanc in interiorul tau.
Poate ai auzit deja ca tot ceea ce cauti se gaseste in interiorul tau si chiar daca ai auzit, poate in aceste momente mintea ta se intreaba: Poate fi adevarat? Ceea ce am sa-ti spun astazi este ca da, este adevarat, dar nu iti cer sa ma crezi si doar te invit sa cauti tu singura acest loc.
Exista oameni care cauta de o viata intreaga maestri sau cineva care sa-I ajute sa vada acest loc. Au apelat la metode si tehnici, au citit milioane de carti si tot nu au reusit sa ajunga la acest adevar. Unde poate fi? Cum poti ajunge oare acolo? In ce locuri indepartate se afla, de nu ai putut pana acum sa-l vezi?
Povestea pe care am sa ti-o spun astazi poarta un mesaj aproape imposibil, si foarte greu de descris, insa am sa ti-o spun oricum. De foarte multa vreme, am inceput sa imi pun foarte multe intrebari in ceea ce priveste acest loc minunat, despre care toti maestri stravechi spirituali au vorbit. Daca esti aici de la inceput cu mine, probabil ca ai asistat la toti pasii pe care i-am strabatut in aceasta cautare si iti multumesc pentru asta.
Sunt recunoscatoare ca astazi, am onoarea sa ma aflu din nou in fata ta, prin intermediul acestor ganduri si vreau sa-ti spun ca nu sunt aici intamplator, ci pentru ca undeva in gandurile tale Tu, ai cautat raspunsuri care astazi iti vin sub forma …
Cel mai aprig razboi este razboiul interior. Una din principalele batalii la care am participat de-a lungul vietii a fost cea intre dorintele mintii si trebuintele sufletului.
Timp de mai multi ani la rand la inceput de an, imi stabileam obiectivele pe anul care urmeaza. Timp de mai multi ani la rand, imi doream cu ardoare ca acestea sa se indeplineasca . O data cu obiectivele imi stabileam termenele limita si ma simteam dezamagita daca obiectivul nu era atins la timp.
Ma trezeam dimineata cu dorinta de a ajunge undeva, de ajunge cineva , de acumula ceva si cand asteptarile imi erau inselate, ramaneam cu un gust amar. Eram un corp umblator imbracat cu dorinte ale mintii. Nu puteam sa inteleg ce inseamna: ‘’Nu obtii intotdeauna ce iti doresti ci obtii ceea ce ai nevoie .’’ Credeam cu tarie ca eu, acest corp umblator , imbracat cu dorinte ale mintii sunt tot ceea ce sunt. Cum sa accept ca ceea ce eu vreau nu se va indeplini poate niciodata? Uitasem de acea samanta care se afla dincolo de aceste straturi, si care de fapt este cea mai importanta. Nici nu realizam pe atunci cine sunt cu adevarat. Credeam ca mintea este cea care poate face totul si ca ea este cel mai bun prieten al meu. Credeam ca Eu sunt toate acele straturi care imbraca copilul inocent.
Probabil ca stii si tu acea expresie care spune ca: ‘’Daca iti pui mintea , poti obtine orice.’’.
Nici nu imi dadeam seama cat de de mult ma conditionam. Timp de multa vreme am crezut ca atunci cand voi ajunge sa am anumite lucruri voi fi fericita. Nu sunt singura care credea asta. Ma uit in jurul meu si vad cat de multi oameni inca sunt prinsi in aceasta iluzie. Credeam ca daca …
Diminetile vin intotdeauna. Uneori ne gasesc cu o energie debordanta si pofta de viata, sanatosi si bucurosi , nerabdatori sa incepem noua zi. Alteori insa ne gasesc lipsiti de vitalitate, poate bolnavi si fara forta vitala .
Una din diminetile saptamanii trecute m-a gasit si pe mine intr-o situatie in care nu am mai fost de mult timp. M-am trezit bolnavioara si lipsita de energie. Primul meu impuls a fost sa dau buzna la medicamente dar apoi ‘’mi-am venit in simtiri’’ si m-am oprit sa ma intreb : Oare ce s-a intamplat de sunt bolnava? De ce am ebe invitat aceasta boala in viata mea? Ce greseli am repetat? Ce nu am facut bine, astfel incat trupul meu imi da un semnal de alarma?
Poate la prima vedere vei spune ca mi-am pierdut mintile, si eu am sa-ti spun da, chiar mi le-am pierdut , dar doar pentru ca sa imi regasesc simtirile. Mi-am lasat mintea sa plece pentru a cobori in suflet si pentru a-l intreba pe el ce anume din dorintele sale am ignorat producand astfel un dezechilibru in acest triunghi trup-minte-suflet , de care ma atentioneaza boala mea.
Ei bine , probabil ca multi dintre voi vor spune ca e simplu, ca exista niste factori biologici care provoaca bolile in organismul nostru, insa eu cred ca e mult mai mult de atat. Nu sunt singura care crede asta, exista alti oameni care au descoperit ca bolile au de cele mai multe ori o cauza spirituala. Asadar mi-am petrecut ultima saptamana aprofundand acest subiect si in auto-analiza. Stiam ca pentru a putea sa trec peste aceasta stare de sanatate am nevoie sa imi dau seama si sa accept ce anume am facut care nu este in concordanta cu sinele meu sau sufletul meu.
Ce inseamna asta, te vei …
Astazi mi-am dat seama ca in fiecare zi aflu cate ceva. Ca e esential sa ma deschid si sa invat de la toate persoanele cu care interactionez. Mi-am dat seama ca atunci cand esti generos, viata e generooasa cu tine, ca atunci ca emiti intentii si ganduri pozitive ele ti se vor intoarce, ca atunci cand judec, mereu atrag persoane care ma judeca, ca atunci cand incerc sa conving pe cineva de ceva sunt o hoata de energie si voi atrage in viata mea oameni care ma vor fura. Mai mult am inteles ca daca nu esti sincera si transparenta, vei atrage in viata ta oameni care te vor minti. Mi-am reamintit ca tot ceea ce am de facut este sa actionez conform entuziasmului si bucuriei, si sa fac doar acele lucruri care imi provoaca aceste sentimente pentru ca ele exprima adevaratul meu sine. Ca pana acum am fost de multe ori o persoana care nu-i accepta pe ceilalti asa cum sunt, si se punea mereu pe o pozitie de superioritate si de ‘’eu stiu mai bine decat tine’’, si ca atunci cand cineva imi spune ceva cu care nu sunt de acord, atunci cand esti suficient destul de evoluata ai puterea sa zambesti in loc sa te enervezi.
De-a lungul vremii am trecut prin diverse etape, si de fiecare data cand am crezut ca stiu totul experienta a venit si mi-a demonstrat ca desi la nivel verbal si mental m-am programat sa fiu o anumita persoana, in subcontientul meu inca se derulau programe vechi, credinte vechi care anulau tot ceea e emiteam la nivel mental.
Am fost in aceasta ipostaza de mai multe ori in viata mea, si nu mi-e rusine sa recunosc . De ce mi-ar fi? Sunt un suflet care a venit aici …
Unii oamenii spun ca viata ne-a fost data pentru a fi testati si a ne castiga locul intr-o lume care dainuie in eternitate dincolo de moarte.
Alti oameni spun ca viata e un chin, o suferinta iar altii o considera un dar, o incantare, o minune. Fiecare dintre noi are propria lui viziune despre ce este viata si care este motivul pentru care ea ne-a fost data.
O data cu viata avem propriile perceptii despre moarte. Pentru unii, moartea reprezinta capatul vietii in timp ce o alta viziune considera moartea o eliberare a sufletului din acest trup limitat. Tot in acest timp exista si persoane care cred ca tarie ca moartea este cea mai mare tragedie existenta pe Pamant.
Nu mi se pare curios ca exista perceptii atat de diferite, ci mai degraba mi se pare nemaipomenit de interesant cum aceste perceptii se transforma si se modifica in permanenta o data cu experientele noastre. Mai mult decat atat, la fel de interesant este cum experientele noastre se modifica in functie de credintele noastre.
Ma ghidez in viata dupa un dicton care spune ca ‘’Mai intai trebuie sa crezi pentru a putea sa vezi. ‘’ Poate multora dintre voi, vi se va parea ca am gresit ordinea si ca defapt adevarul este ca nu poti crede ceva pana nu vezi. Insa oare ce inseamna adevar pentru fiecare dintre noi?
Pe masura ce inaintam in viata, traim anumite experiente si in urma lor tragem anumite concluzii, pe care le consideram adevarurile noastre. Concluziile sunt bineinteles subiective din moment ce mai multi oameni pot da interpretari diferite aceluiasi eveniment.
Insa aceste concluzii devin regulile vietilor noastre si dau nastere la comportamente, care duc mai departe la anumite rezultate din viata noastra.
Si atunci ma intreb: De ce ai vrea sa tii cu dintii …
Exista momente in care asteptam pe cineva sa ne salveze. Sa ne scoata dintr-o existenta mizera, din suferinta, din confuzie . De cele mai multe ori numim acest salvator Dumnezeu. De cele mai multe ori il chemam alaturi de noi, sa ne ghideze cand ne simtim separati, cand ne pierdem linistea si armonia interioara. Ne rugam arzator pentru o solutie, punand absolut toata fiinta noastra in aceste rugaciuni .
Exista insa tot atatea momente in care il acuzam si il blamam pe Dumnezeu pentru tot ceea ce ni se intampla. Il consideram necrutator si nedrept pentru ca ne-a ales tocmai pe noi sa traim toata aceasta durere. Strigam la cer, il alungam si ne incarcam sufletul de furie si emotii amare , pentru ca nu intelegem cum ni s-au putut intampla noua toate aceste experiente provocatoare de durere si suferinta.
De ce noi? De ce acum? Meritam oare toate acestea?
Si astfel indoiala isi face loc in sufletul nostru. Exista oare un Dumnezeu? Cum poate aceasta forta care ne-a dictat mereu sa iubim neconditionat sa ne provoace atata durere si sa ne pedepseasca in acest fel?
M-am gandit ca astazi sa-ti spun cateva lucruri din concluziile la care am ajuns eu vis-a-vis de Dumnezeu.
Eu cred ca l-am inteles gresit pe Dumnezeu sau poate nu l-am inteles deloc. Cred cu tarie ca Dumnezeu exista in fiecare dintre noi, ca nu exista separare, ca suntem unul si acelasi, ca facem parte din ceva maret , si ca nu ne putem defini unul fara celalalt. Eu cred ca ne-am grabit sa ne consideram inferiori lui Dumnezeu si ne-a fost mai confortabil sa ne abandonam in fata ideii ca noi nu putem avea control asupra vietii noastre. Ne-a fost mai comod asa, dintotdeauna. E mai comod sa ai mereu un tap ispasitor, pentru …
Natura are o putere uimitoare asupra noastra. Poate pentru ca suntem parte din ea.
Te intrebi unde poti gasi linistea si resursele de care ai nevoie in orice moment? Cand ai stat ultima oara macar 30 minute admirandu-i frumusetea si perfectiunea?
Astazi am avut o pornire nebuna sa ma duc sa ma asez langa un copac si sa ma bucur de linistea, energia si perfectiunea naturii. A fost o zi splendida. M-am urcat in masina si am gonit spre Padurea Verde, un colt de natura de la marginea orasului.
Primul lucru pe care l-am observat cand am ajuns a fost seninul cerului, verdele si ruginiul care se impleteau printre crengile copacilor. Intotdeauna am crezut ca natura are ceva magic si am observat ca iti aduce o energie aparte. Bineinteles ca am simtit acest lucru si astazi.
Exista o putere vindecatoare in natura, care a fost cunoscuta de secole. Fie ca iti iei timp sa mirosi un trandafir, sa meditezi pe un munte, sa te odihnesti intr-un camp de flori sau intr-o padure vei simti acest lucru. Hipocrate, parintele medicinei moderne a recunoscut intotdeauna atributele sale puternice .
‘’Natura vindeca, nu medicii’’, spunea el.
Noi, oamenii instinctiv ne indreptam spre activitatile in natura ca o modalitate de a ne relaxa si a ne redresa sentimentul de bine. Natura ne poate ajuta sa ajungem la constientizare si ne faciliteaza vindecarea. Pentru multi, peisajul exterior din natura este o sursa de inspiratie , ghidare sau regenerare.
Timpul petrecut in natura poate fi intr-adevar vindecator. Dar de cate ori ne amintim acest lucru cand cautam sa ne recapatam pacea interioara sau sa se ne vindecam de ranile fizice sau emotionale?
Coplesiti de gandurile cotidiene , ne inchidem intre patru pereti, afundandu-ne in gandurile noastre negative si amplificand orice durere avem. Ne plangem …
Bucura-te de orice vezi frumos in jurul tau. Inceteaza sa traiesti drama altora . Crezi cu tot sufletul ca acolo unde esti acum, indiferent de loc fizic, coordonate geografice , poti avea tot ceea ce iti doresti. Nu te intreba ce pot face altii pentru tine, intreaba-te ce poti face tu pentru tine! Sadeste ganduri pozitive pentru ca fiecare din ele te conduce spre lumea pe care ti-o doresti!





