Sunt de părere ca noi am trebui sa vedem mai des cu ochii sufletului, sa nu mai judecam lumea după aparente, sa nu mai vedem paiul din ochii altora când de fapt ar trebui sa vedem bârna din ochii noștrii, sa lăsăm deoparte invidia, răutatea, furia, frustrările, prejudecățile, limitările si toate sentimentele negative si sa le înlocuim cu sentimente pozitive, benefice, de iubire, recunoștința, bunătate sufleteasca, sa fim conștienți ca sentimentele negative afectează persoanele dragi noua si ne afectează felul nostru de a fii, de a gândi, de a acționa. Ceva interesant si la subiect dintr o carte, ceea ce este in interior, se reflecta la exterior,

Cine sunt? Sunt o persona care crede, știe si simte ca VIATZA înseamnă mai mult decât faptul de a te trezi dis de dimineață ca să-ți faci treaba de, femeie de casa, ca așa, trebuie, (idei care ne sunt implantate in minte inca din copilărie), de a merge apoi destul de obosita, la un job care nu ti aduce absolut nici o satisfacție, de a veni apoi iar acasă ca sa ce? Ca sa o iei de la început cu tot ce ai făcut de fapt si in urma cu o zii, in urma cu o săptămână, in urma cu o luna… in principiu viață ar trebui trăită ca atare adică fiind ceva fenomenal care se trăiește in fiecare zii ca si cum ar fii ultima zi din ea.

Cine am fost? O persoana foarte diferita, dificila, suspicioasa, leneșă, cu gânduri negative tot timpul o persoana care avea o viață dar nu știa sa o aprecieze si sa se bucure de ea si sa mulțumească pentru ea, o persoana care daca avea ceva pe suflet nu spunea ca nu e, bine, ca, tăcerea e miere, dar care a întâlnit o persoana care I a schimbat total felul de a fii, de gândi, de a acționa, absolut întâmplător? Ma îndoiesc, acum sunt convinsa ca aceea persoana a fost o binecuvântare de la Dumnezeu trimisa ca sa ma trezească din somnul adânc al necredinței, al ignorantei, al răutății, al orgoliului. Mulțumesc mult si doamne ajuta ti ca pașii sa te duca la alte persoane care au nevoie de ajutorul tau. Aceasta experienta a fost este si va fii pentru mine o lecție de viață si pentru asta I sunt foarte recunoscătoare ca a făcut parte din viața mea chiar si pentru o mica perioada de timp.

Cine o sa fiu? O persona care va încerca si va reuși sa ajute cat mai multe persoane sa elimine gândurile negative fiind conștienți ca le face rău, o persoana care -i va ajuta sa se înțeleagă mai bine, o persona care I va ajuta sa vadă din orice experienta rea o experienta benefica din care se poate învăța lecții importante care I v-a ajuta sa parcurgă viață mai ușor asemenea unei călătorii plăcute, o persoana care I v-a motiva sa citească cărți deoarece acolo e adevăratul aur (din punctual meu de vedere), o persoana care le va insufla bunătate. Iubire, recunoștința, fericire interioara.

Daca credeți ca nu aveți pentru ce sa mulțumiți? Gândiți-va mai bine. Puteți sa vedeți un peisaj, un copil surâzând mamei, copilul crescând ? Alții nu pot.

Autor: Micu Oana

Povestea mea, probabil pe departe de a fi impresionanta, trebuie sa vada lumina in forma asta..poate asa, eu insami dandu-ma 2 pasi in spate si citind-o, o sa imi dau seama de anumite lucruri..o sa le constientizez mai bine, de fapt, pentru ca practic imi dau seama de ele, dar nu stiu de ce nu sunt in stare sa imi urmez calea catre fericire. Iti multumesc Cristina pentru aceasta sansa!

Cine sunt eu, vazuta de ceilalti, si asa cum ma percepeam si eu cam pana acum vreo 6 luni? O persoana realizata, puternica, fericita – la 25 ani sa ai un job care iti place, un iubit minunat, niste parinti deosebiti, o sora vesela si mereu aproape, prieteni care iti dau mereu semne ca tin la tine..oare isi poate dori cineva mai mult? Si sa nu uitam faptul ca mare parte au fost obtinute prin munca asidua si ambitie..ehe, cata fericire sa te trezesti dimineata, sa te uiti in jur si sa iti dai seama de toate astea !

Cine sunt eu acum? EXACT acceasi persoana, dar din pacate vazuta asa doar de cei din jur, nu si de mine..Asta pentru ca mintea mea, avand tot ce ii trebuie si nemaitrebuind sa se preocupe de atingerea cine stie carui tel, a inceput sa isi puna altfel de intrebari..

Cine sunt eu de fapt?

De ce noi oamenii suntem conditionati de timp si de spatiu ?

Daca viata inseamna doar clipa prezenta, trecutul s-a consumat deja si viitorul este doar o fantasma, eu cand traiesc de fapt?

De ce acord atata importanta clipei de acum, daca ea oricum trece si peste o anumita perioada de timp voi fi si uitat de ea ?

Asa e ca clipa de acum va fi deja moarta peste doar o secunda?

Astea sunt doar cateva dintre intrebari.

Bineinteles ca o intrebare naste alte 1000 si am putut abera astfel 6 luni de zile non-stop, cu ochii in permanenta pe ceas :

E 12:30.

Doar pentru un minut dar ce folos?

Uite, deja a trecut..si ce daca a fost?

Fel de fel de ganduri irationale trecandu-mi prin minte (“si ce daca m-au invitat la petrecere? Oricum trece..”, “Viata asta mai are vreun sens?”, “Nimic nu-mi mai face placere”, “As vrea sa acord toata importanta acestei clipe, dar peste 5 minute ma va durea faptul ca a trecut”, “e asa de greu sa traiesti..”, “mi se pare inutil sa dezvolt ceva nou, sa port discutii cu ceilalti, pt ca oricum vor apartine trecutului in curand”, “s-a mai consumat inca o vizita la dragii mei parinti..oare nu vede nimeni ca toate momentele astea ne sunt numarate? Ca odata cu consumarea unuia, raman mai putine de trait?”).

Si de aici starile..atacuri de panica, depresie, melancolie, durere sufleteasca.Groaznic.Apoi ingrijorarea celor din jur, mai ales ca dubios toate analizele ieseau bine..

Apoi incercarea de izolare fata de cei din jur, parte pt ca nu vroiam sa ii mai fac sa sufere, parte pentru  ca nu puteam sa le explic prin ce trec, pentru ca nu stiam cum.

Apoi autoinvinovatirea..

Dar cu ce au gresit cei dragi mie sa sufere din cauza mea? Iubitul meu ma va mai suporta mult asa?

Nu, nu as putea trece peste o despartire…si cu ce motiv???

Apoi incercarea disperata de a simula fericirea, pt ca cei dragi sa fie bine..

Si in tot acest timp valtoarea de ganduri, greutatea de a purta o conversatie cu mama sau de a petrece o seara frumoasa cu iubitul meu, de a merge la serviciu, golul sufletesc de dimineata, cand toate gandurile navalesc si se trezesc odata cu mine, starile de rau fizic..

Si frica de aceste ganduri si de atacurile de panica..frica insuportabila, care nu face decat sa le reintoarca..frica de frica!!!

Si reactiile:

Ce ai? Arati rau..

De ce nu mai esti ca inainte ?

Nu te-ai mai gandit si tu sa mai cumperi ceva pentru desert ?

Nu e gata raportul ??

Si alte intrebari:

Oare cum am putut sa imi fac una ca asta?

Cand o sa scap?

Oare o sa innebunesc?

Si urletul:

CE MA FAC???????????

UNDE E LOCUL MEU IN LUMEA ASTA ?

UNDE POT SA MA SIMT DIN NOU BINE? SI CUM??

SI DIN NOU DISPERAREA……si cate si mai cate ganduri..pt fiecare secunda, pt fiecare clipa..

Da, si tratamentul….

Am mers la psiholog, dar m-am oprit in momentul in care mi-am dat seama ca totul tine de mine, si nu de el. Citesc foare mult pe tema depresiilor, imi fac temele regulat, am caietel cu dezbateri, stiu foarte bine ce am de facut, dar am momente cand pur si simplu nu pot. E foarte greu de indurat, cred ca numai cine a incercat sentimente de depresie ma poate intelege.

M-am gandit ca expunandu-mi povestea in acest fel o sa mai fac un pas in a o vedea cu alti ochi. Sunt dispusa sa ma lupt cu mine, ca si pana acum, sa fac tot ce tine de mine ca sa imi revin..mai am nevoie de sfaturi.

Ma intelege cineva ?

Sau citind aceste randuri credeti ca sunt nebuna ?

A mai trecut cineva prin ce trec eu ?

Si daca da, care e salvarea ??

Autor: D

Cine sunt? Cum ma autoevaluez ca persoana?

Cine sunt azi, cine sunt peste cativa ani nu conteaza perioada, important e ca in fiecare clipa sa constientizez    adevarata mea natura.

Trup, psihic, spirit care sunt trasaturile care ma caracterizeaza , cum ma vad in oglinda? Care e imaginea mea de sine?

Tot timpul in cautare de sine din ce in ce mai multi oameni  poarta masti, masti sociale pentru a juca piese de teatru in viata lor. Imi place teatrul dar trebuie sa recunosc ca nu imi place decat cel fictiv, dupa un scenariu imaginar si ca oamenii adevarati care poarta masti sociale ma revolta.

Ca sa traiesc o viata la un nivel superior e important sa-mi dau voie sa fiu eu. Sa nu ma las subjugate de regulile si doctrinele cu care mi-a fost spalat creierul. Toti au impresia ca stiu mai bine cine sunt ceilalti, au pretentia sa cunoasca persoanele din jurul lor si sunt chiar uimiti canad realizeaza ca nu au ajuns nici macar la cel mai mic nivel de cunoastere. Ma intreb cum poti avea pretentia sa-i cunosti pe ceilalti, cand nici macar nu stii cine esti tu, cand in fiecare zi mai intai trebuie sa faci cunostinta cu tine, sa te redescoperi, asa cum esti, sa te conectezi cu tine, pentru a-ti spala creierul de toate patternurile negative si obiceiurile cu care te-au rasfatat, parintii, profesorii, societatea cand erai copil.

Daca vrei sa cunosti pe cel de langa tine, daca vrei sa ajungi la performanta sa-l intelegi pe cel de langa tine, cred ca mai intai e cazul sa iti bei cafeaua cu tine o vreme buna.

Personalitatea, coeficientul de inteligenta si  inteligenta ta emotionala determina tot ceea ce  gandesti si ceea ce faci.

Degeaba ai un IQ mare si esti praf la inteligenta emotionala, degeaba ai un IQ mare daca nici macar nu stii cum arata schema personalitatii tale? Esti cu adevarat tu? Sau esti copie a tot ceea ce vezi in jur?

Din cate stiu eu papagalii sunt cei care imita comportamente, cuvinte.

Personalitatea noastra este’’ provocata ‘’sa-i spunem asa in fiecare zi, gandurile se indreapta in atataea directii si ne gasim ca nu mai suntem noi insine nici macar cateva minute pe zi.

Daca te setezi sa traiesti ancorat in realitatea exterioara, superficial, daca te setezi sa dormi superficial, nu vei face niciodata cunostinta cu tine insati. Te-ai obisnuit sa le faci tuturor pe plac numai tie nu.

Bravo! Te felicit!

Cand te trezesti dimneata ce faci? Imediat te maschezi, iti pui costumul si iesi in lume sa te adaptezi a conditiile externe, nu? NU stai nici o clipa sa te intorci spre tine, sa vezi care sunt adevaratele tale nevoi si daca ceea ce faci, faci pentru ca ai nevoie sau doar pentru ca a devenit un obicei. Poate nici nu-ti place ce faci.

Lasa-ma sa-ti spun ca statusul pe care il ocupi in societate nu reflecta adevarata ta natura in majoritatea cazurilor.

Te-au catalogat altii, iti spun altii cum esti, isi dau cu parerea fara sa le-o ceara nimeni,  iti fac portertul personalitatii si tu incepi sa crezi ce spun ei.

Nu exista bine si rau, exista doar valenta pe care o dam noi la fiecare lucru, la fiecare persoana.

Sa nu stii exact cine esti, sa nu te fi afirmat pe tine insuti e un impediment in calea stimei de sine, respectului de sine, iubirii de sine. Te trezesti ca accepti in viata ta tot ceea ce ti se impune pentru ca nu mai stii cine esti.

Stii cum e cand tatal tau iti repeta in copilarie aceleasi ‘’cuvinte de rasfat’’: Tu sa taci, habar nu ai ce vorbesti, nu stii ce e bine pentru tine.

Se mai gaseste un inteligent sa-ti spuna  ca tu esti asa si esti pe dincolo si sa-ti faca portertul superficial, sa proiecteze asupra ta insecuritatea lui, temerile lui si tu sa incepi sa crezi.

Cuvintele au un efect extraordinar asupra  celor din jurul nostru. Fara sa ne dam seama, ceea ce spunem celorlati ii poate ajuta sau ii poate conduce spre minimalizare, la fel cum si efectul celorlalti asupra noastra este acelasi.

Daca nu ai inradacinat bine  simtul sinelui, daca nu ti l-ai conturat si  iei totul personal esti distrus. Poti avea sechele care sa te urmareasca toata viata.

O sa crezi la un momentdat cand cineva ti-a spus atata vreme ca nu esti prea inteligenta,  sau ca arati ca un om bolnav, sau ca nu ai dreptul sa vorbesti ,ca intr-adevar asa este.

Am fost si eu acolo si stiu ce inseamna, temeri care m-au urmarit din copilarie, presupuneri pe care mi le-am plantat in gand datorita cuvintelor binevoitoare a celor din jurul meu si lucrez si acum mereu la acest aspect.

Am inceput insa in urma cu ceva vreme sa renasc, sa ma cunosc pe  mine insami, sa ma afirm, sa ma conectez cu mine, sa fiu constienta de  cine sunt. M-am hotarat ca a venit vreme sa fiu libera, libera de catalogari, libera de seminte nefaste din copilarie si doctrine care mai de care mai stralucite care cred ca stiu cine sunt eu.

E minunat sa te redescoperi, sa te afirmi, sa fii liber, sa iti dai voie sa fii tu insati. NU te-ai saturat sa fi o marioneta care se misca in functie de ce i se dicteaza, in functie de reguli, in functie de cum vor ceilalti?

Stii ce?  Oamenii nu se schimba, oricat de departe au ajuns pe scena teatrului, sau filmului, pot sa fie si de la Hollywood, adevarata natura exista si pana la urma vine momentul sa te conectezi cu cine esti cu adevarat.

Prietenul, colegii, profesorii , cei din jurul tau iti spun cum te vor, cum e bine sa fii. Dupa parerea mea, pot sa se duca sa cante a alta masa.

Sunt cine sunt!

Spirit independent, responsabil, autonom si ma accept  si ma iubesc profund si in totalitate.

Corp, psihic, spirit!

Daca nu-ti dai voie sa fii tu insuti daca nu-ti schimbi aceste seminte din gandurile tale, aceste seminte care s-au plantat in inconstientul tau  poti sa esuezi.

Atunci cand traiesti cu temeri cu ganduri negative si distructive in legatura cu propria ta persoana actiunea  iti e compromisa.

Si despre asta e vorba in viata. Totul e miscare, totul e actiune.

Asa ca trezeste-te si astazi haide sa facem cunostinta cu adevarat.

Cine esti tu? Vorbeste-mi despre tine. Cum te vezi tu? Ai curajul si spune in fata tuturor ceilalti care suntem aici cine esti.

Daca stii cine esti  inseamna ca prima dorinta de baza, nevoie de acceptare este satisfacuta si viitorul tau suna bine. Daca nu mai stii, nu-I nimic de asta suntem aici.l E important sa iti dai seama cine esti, unde te plasezi si unde te indrepti in viata.

Ma astept la ceva mai mult decat:

Cristina, blonda cu  ochi verzi, carnet de conducere categoria B, 1, 68 inaltime si imi plac portocalele.

Ai inteles ideea, da?

Incep eu sa-ti spun ca sunt cine sunt astazi, pentru ca am trecut printr-un procesde purificare de toti vlastarii pe care i-aveam saditi in mintea mea de persoane care habar nu aveau ce fac.

Costientizez ca am dreptul  sa fiu fericita  la fel ca si orice fiinta de pe aceasta lumea. Constientizez ca fiecare suntem unici si diferiti, irepetabili, ca nu am dreptul sa-I cer cuiva sa-si schimbe individualitatea si adevarata sa natura asa cum el nu are dreptul sa pretinda sa fiu altcineva decat sunt.

Cea mai mare greseala la acest nivel are loc in viata ta de cuplu. Majoritatea cuplurilor se destrana pentru ca partenerii nu au trecut prin acest process de afirmare de sine. Incearca sa para idealul pe care partenerul lor il asteptau si fara sa iisi dea seama ajung sa fie si ei si partenerii nefericiti.

Nu stiu de unde teama asta sa fim noi insine.Cuvantul de baza e acceptare. Daca te iubesc, te iubesc pentru cine esti, asa cum esti nu vreau masti, nu vreau ascunzisuri.

Sa ajungi sa faci cunostinta cu tine, sa constientizezi  ca eul tau interior are nevoie de forta ta interioara.

Sa te afirmi pe tine inseamna sa elimini acele barierie ale eului interior, sa-ti afirmi valorile.

Daca te-ai afirmat pe tine in fata ta, te ajuta sa fii bun, competent, unitar, stabil, capabil sa iei decizii libere si detii controlul asupra vietii tale.

Daca esti congruent cu adevarata ta natura  si iti dai seama care sunt nevoile tale in viata, adevaratele tale nevoi, vei ajunge sa realizezi cate lucruri inutile si care nici macar nu-ti fac placere faci in fiecare zi. Nici macar nu ai nevoie de ele dar cineva ti-a insuflat ideea ca e bine sa le faci si tu, esti cuminte ai luat tot ad-literam si la treaba.

Bun! Am acum pentru tine cateva exercitii care sa te ajute in procesul de afirmare de sine. NU e usor. Nu e usor sa schimbi  portretul pe care ti l-ai format pana acum, cu ce ai trait pana acum, cu ce ai auzit pana acum.

Am sa-ti spun ce te poate ajuta si ce am facut eu si a trecut timpul si imi dau seama ca intr-adevar a avut efect.  Afirmatiile pozitive sunt de mare ajutor in procesul de afirmare de sine. Pot sa fie sub forma de cunvinte, fraze sau propozitii plasate in locuri unde le vezi in fiecare zi. De fiecare data cand le vezi o sa-ti reamintesti si  iti vei  ajuti creierul sa si le insuseasca.

Poti de exemplu sa faci biletele. Asa am facut si eu . Ce faci cu ele? Le lipesti, la birou sau acasa in locurile unde iti petreci majoritatea timpului si unde le poti vedea. Le poti lipi pe oglinda din baie, oglinda de la dulap,usa de la frigider, usa de la dormitor sau sa ti le pui reminder pe telefon. Eu personal am pe frigider , oglinda de la baie si la birou unde lucrez .

Am sa-ti dau un exemplu de cuvinte afirmative, tu le poti adapta in functie de personalitatea ta  si valorile tale.

Incep:

CUVINTE                                                PROPOZITII SI FRAZE

CREATIVA                                                 ACTIONEAZA!

INTELIGENTA                                         ASUMA-TI RISCUL!

DESTEAPTA                                              PROFITA DE SITUATIE

IUBITOARE                                               INDRAZNESTE!FII DIFERITA!

DE SUCCES                                                 ACCEPTA SITUATIA

DRAGUTA

RELAXATA

ALTELE

SUNT  O CASTIGATOARE!

EU SUNT CEA MAI BUNA PRIETENA A MEA

AM ABILITATEA SA REZOLV ASTA

MA IUBESC PENTRU CINE SUNT

MERIT SA FIU RASPLATITA PENTRU CE FAC

MERIT SA MA RELAXEZ

SE INTAMPLA LUCRURI MINUNATE IN VIATA MEA

POSIBILITATILE SUNT NELIMITATE

POT FACE FATA ORICAREI SCHIMBARI CARE APARE PE DRUM.

Pot sa-ti spun ca la mine au un efect miraculous, nu mai punem faptul ca toata lumea ma intreaba ce e cu ele si vor sa incerce si eiJ

Mai am o varianta de exercitiu pentru tine, pe care il poti adauga acestuia. Poti sa-ti pui in fiecare zi in portofel un un biletel cu  cuvant  timp de 3o zile, apoi schimbi cuvantul.

Pentru prima oara ar fi cazul sa lasi comoditatea sau inca nu te-ai saturat ca altii sa iti spuna ce sa faci, fara ca tu sa ai vreun control, iti place in mediocritate si vrei sa ramai acolo.

Daca nu treci prin afirmarea de sine, increderea de sine, respectul de sine si iubirea de sine nu vei avea niciodata control asupra vietii tale, vei fi toata viata ta o papusa condusa de altii.

Eu am incredere in tine, ca daca ai ajuns aici nu iti doresti asta.

Te las sa exersezi, saptamana viitoare  vin cu Increderea de sine, asa ca sa fii acasaJ
Cu drag Cristina

Inceputul unei relatii incepe adesea cu mitul iubirii, povesti inspirate din canturi de dragoste, din filmele la care plangi si iti doresti sa le traiesti. Iti cauti sufletul pereche? Crezi ca undeva, intr-o parte a universului exista, il vei intalni, ve veti contopi, veti rezona in tandrete, gesturi, cuvinte, vise? Esti indragostita?

Adanc in sufletul tau crezi ca iubirea pentru El te ajuta sa depasesti orice obstacol. Proiectezi imaginea perfecta a partenerului tau si astepti sa apara. Cunosc sentimentul! L-am trait, l-am respirat, l-am inradacinat atat de adanc in sufletul meu inca devenise o parte din mine! Credeam!

Am crezut in destin, in iluzia transfigurata in cantecele, povestile romantice si chiar in reveria mea.Am crezut ca voi stii imediat ce l-am zarit: ”El este! El e barbatul vietii mele!” M-am aruncat in valtoarea sentimentelor profund si nevoii mele defecte de a ma hrani cu ce imi ofera, in fiecare clipa, in fiecare moment! Nu m-am oprit! Nu mi-am pus nici o clipa intrebari. Cine sunt Eu? Cine e El?

In ce puncte ne intalnim dincolo de valtoarea pasiunii? Unde ma indrept eu? Unde se indreapta el?

Calatoria noastra are sanse sa continue pe aceeasi alee dupa ce creierul incepe sa functioneze din nou?

Poate stii ca perioada de indragostire poate dura pana la 2 ani! Eu am aflat tarziu, cand era prea tarziu. M-am trezit mergand inspre Soare si el alergand inspre Luna. Fugeam ca 2 nebuni unul dupa celalat, nestiind ca de fapt drumurile noastre nu se intalnesc niciodata! Am plans, am pierdut, am ocolit in cercuri de atatea ori sa-l caut!

Ne-am ratacit si nu ne-am mai gasit niciodata! M-am intrebat atunci cu ce am gresit?

Am cautat adanc in interiorul meu si am mai facut o calatorie, de data asta spre mine.

Ce vreau? Ce vad? Ce am omis?

Am aflat ca inca de cand ne nastem, traim in uniune cu mama, cea care ne poarta in pantece, ne satisface nevoile si aceasta idee o pastream in inconstient multa vreme.

Tu cum esti? Te astepti ca El sa stie fara sa-i spui ca ti-e foame, ca ai nevoie de mangaiere, ca te doare?

Daca ai trait candva ce am trait si eu scenariul a pornit asa:

V-ati intalnit, a fost pasiune, comunicare , ati ajuns insetati sa va infruptati unul din celalalt crezand ca misterul e romantic.

Nu ai vrut sa stii nimic decat sa te cufunzi tot mai adanc, sa faci parte din El, sa fii din nou in legatura mentala cu pantecul din care te-ai nascut, sa fiti unul!

Ce se intampla insa cand pasiunea dispare, cand ati consumat hrana, toata doza de euforie pe care ti-ai creat-o?

Alegi sa deschizi ochii, sa te desprinzi din placenta care v-a legat si sa iti redescoperi personalitatea, dorintele individuale.  Iti dai seama cate te-ai blocat intr-un punct, nu ai mai evoluat ca om si acum nu stii cum sa evoluati in doi. Timpul n-a stat in loc, te-a consumat pe tine, pe El, sentimentul vostru. Acum ce mai dai? Ce mai primesti?

Iti spun eu!

Dezamagire, intrebari.

Ce s-a intamplat?

Draga mea cum e?

E suficient sa alegi fara sa dai importanta detaliilor, sa te arunci intr-o relatie ghidata de instinct?

Eu nu cred!

”E minunat sa fii indragostita, dar la fel de extraordinar este sa fii inteligenta”- C . Nuta

Dupa ce am fost doar indragostita si nu inteligenta, acum poti sa-ti spun ca am gustat dezmagirea, suferinta, drama prosteasca!

Sunt convinsa insa ca tu esti si inteligenta si vei lua in calcul ce am descoperit eu, ce am aplicat si a functionat pentru ca sa ai parte de bucurie, implinire, satisfactie emotionala permanenta.

In acest articol vin sa-ti impartasesc cateva semnale la care poti sa fii atenta la inceputul unei relatii, nu de alta dar cred ca te iubesti si te respecti suficient de mult incat sa nu vrei sa gusti din bucatele otravite ale vietii.

Te asigur ca daca iti mentii atentia treaza si obiectivitatea inainte de a te arunca in valurile iubirii, poti evita confictele, dezamagirea si frustrarile ce pot aparea in spatiul neocupat de luciditate in mintea ta! Iti dau astazi o unealta pe care o poti folosi in stilul tau autentic!

Tot ce trebuie sa faci este sa intinzi mana si sa o iei! Ok. Nu te mai tin pe jar!

1. Opreste-te! Nu privi doar la ceea ce vrei sa vezi! Inceteaza sa ignori semnele care iti pot indica probleme importante! Ce faci?

a. Esti binevoitoare!

”El nu e baiat rau dar uneori isi mai pierde controlul”!

” Diferenta de varsta nu poate fii o problema din moment ce ne iubim”!

b. Ii inventezi scuze!

”Uita sa ma sune cand intarzie, dar il inteleg, lucreaza foarte mult”!

”Nu stie sa ma asculte pentru ca nu l-a invatat nimeni”

” Nu comunica cu mine, dar de ce m-as ingrijora? Barbatii oricum stau prost la capitolul asta”.

c. Negi cu vehementa!

”Normal ca a parasit-o pe fosta lui prietena fara explicatii! Sigur era ceva in neregula cu ea!

”De ce spui ca ma inseala? Nu cred asa ceva! Tu esti doar invidioasa”.

Pune-l pe un piedestal si idealizeaza-l si este posibil sa nu iei in calcul anumite aspecte reale ale personalitatii sale, pe care le-ai fi vazut in alte circumstante.

2. Nu iti reprima intrebarile pe care le ai.  Stiu ca e romantic sa va plimbati, sa va complimentati. Adevarul este ca nu vrei sa stii mai multe pentru ca ti-e teama de ce ai putea afla. Iti doresti atat de mult ca relatia asta sa mearga incat nu vrei sa-l cunosti mai bine acum! Aveti timp!

Gresit!

Cu cat inaintezi in relatii fara sa stii anumite lucruri cu atat mai dezastruos poate fii daca vei afla tarziu ca anumite aspecte legate de personalitatea lui nu iti plac si nu le aprobi! Atunci sa te vad!

Dezamagita?

Nu imi doresc asta!

Ai grija sa nu te trezesti intr-o zi ca ai ales langa tine omul care ai sperat sa devina ci ca in realitate personalitatea lui nu are nimic in comun cu a ta! Ce nu vrei sa stii va iesi la iveala mai devreme sau ma tarziu!

3. Faci prea repede compromisuri! Iti doresti atat de mult sa fi iubita  incat te desparti de tine, de cine esti, de credintele si valorile tale, de interesele personale doar de dragul lui.

”Tie iti place dansul, plimbarile in parc, muzica, natura. El prefera sa stea acasa, intre 4 pereti sa se joace pe calculator!

Compromisul tau: Stai acasa si te plictisesti langa el”.

”El merge la fiecare sfarsit de saptamana in cluburi si baruri. Tie iti plac excursiile si locurile noi.

Compromisul tau: Mergi in cluburi cu el, desi ti-ai dori sa faci altceva!”

”Tu mergi la psiholog o data pe saptamana pentru a-ti analiza si intelege mai bine actiunile si trairile emotionale. El considera asta o mare prostie!

Compromisul tau: Renunti sa mergi la psiholog”.

” Partenerului tau nu ii plac parintii si prietenii tai si alegi sa nu-i vizitezi prea des sa nu-l superi.

Ce au parintii tai dintr-o data? De ce nu ii mai vezi asa cum ii vedeai o data? Ai renuntat la ei pentru El!”

Ai grija draga mea, incepi sa te pierzi pe tine de dragul lui. Sa nu te trezesti intr-o zi singura, cand vei avea din nou nevoie de ei si sa iti para rau!

Incet, incet uiti de tine, de aspecte ale personalitatii tale doar pentru el? Asta vrei? Poti sa incerci sa fii altcineva decat esti dar nu-ti va iesi pentru mult timp!

4. Confunzi atractia sexuala cu iubirea.

L-ai cunoscut in excursie, in vacanta unde ati trait cele mai excitante partide de sex. V-ati intalnit in continuare de mai multe ori pe saptamana si aspectele erotice fiind spectaculoase crezi ca il iubesti!

Abia dupa ce va mutati impreuna va dati seama ca nu aveti nimic in comun. Va certati din absolut orice. Daca pana acum v-ati cufundat in erotism majoritatea timpului, nu te arunca crezand ca e iubire. Dependenta e toxica si desi sexul e foarte important, mai ai si alte nevoi!

Concluzia:

Ce vrei de la relatia asta? Fii atenta la semnele care pot indica eventualele probleme  intre voi daca vezi in el un partener potrivit pentru tine in timp.

Astept sa-mi spui cum e relatia ta, sa-mi spui ce-ti doresti in general in relatii.. Sunt aici sa descoperim impreuna, obiectiv, semnalele corect! Lasa-mi un mesaj sau un comment si iti voi raspunde!

De ce?

Vreau sa nu traiesti niciodata sentimentele otravitoare pe care eu si alte femei le-am trait! Viata are atatea orizonturi uimitoare pe care le poti cunoaste! De ce sa pierzi timp otravindu-te singura!

Evolutia ta personala te poate ajuta!

Pe curand!

Cristina